Turcia amenință Franța și Ciprul după semnarea acordului militar la Nicosia

Poziția oficială a Turciei se bazează pe statutul istoric al insulei, modificat dramatic după evenimentele din a doua jumătate a secolului trecut. Oficialii militari de la Ankara susțin că Parisul intervine într-o zonă sensibilă fără a avea un mandat legal:

„Acordul semnat de Franţa, care n-are niciun statut de garant în Cipru, şi administraţia cipriotă greacă, care vizează să modifice în mod unilateral fragilul echilibru pe insulă şi care ignoră voinţa şi drepturile suverane egale ale ciprioţilor turci, este contrar Acordurilor din Cipru din 1960 şi dreptului internaţional. Aceste măsuri (…) lipsite de orice legitimitate şi ale căror consecinţe nu au fost studiate atent ar putea avea consecinţe periculoase asupra sudului insulei”.

Bază logistică pentru crizele din Orientul Mijlociu

Protocolul militar, semnat în capitala Nicosia de miniștrii apărării din cele două state, vine ca o continuare a strategiei stabilite în aprilie de președintele francez Emmanuel Macron și omologul său cipriot, Nikos Christodoulides. Obiectivul declarat al axei Paris-Nicosia este facilitarea primirii și tranzitului contingentelor franceze pentru operațiuni cu caracter umanitar și de evacuare în estul Mediteranei și în Orientul Mijlociu.

CITEȘTE ȘI:

Revenire spectaculoasă în scena politică grecească. Alexis Tsipras, fostul premier, a lansat un nou partid „ELAS” și promite o schimbare de regim

Din punct de vedere operativ, forțele armate ale Parisului utilizează deja în mod regulat infrastructura din Cipru ca bază avansată de sprijin în momentele de criză regională. Cu toate acestea, oficializarea prezenței militare franceze a provocat o reacție politică directă de la cel mai înalt nivel din Turcia. Președintele Recep Tayyip Erdogan a lansat un avertisment sever, promițând un „răspuns foarte ferm” în situația în care vor fi afectate interesele economice sau de securitate ale Turciei și ale comunității cipriote turce.

Contextul istoric al unei insule divizate

Disputa actuală își are rădăcinile în statutul nerezolvat al insulei, divizată de mai bine de cinci decenii. La 20 iulie 1974, armata turcă a invadat treimea de nord a Ciprului, ca reacție la o lovitură de stat orchestrată de naționaliștii ciprioți greci care urmăreau unirea teritoriului cu Grecia.

Ulterior, în anul 1983, regiunea nordică s-a autoproclamat „Republica Turcă a Ciprului de Nord” (RTCN). Această entitate politică, unde trăiesc preponderent ciprioți turci, este recunoscută pe plan internațional exclusiv de către Ankara, care menține acolo un contingent militar substanțial. În acest context tensionat, Ministerul turc al Apărării a reafirmat că își va asuma pe deplin rolul de putere garantă pentru a proteja interesele RTCN în fața a ceea ce consideră a fi atitudini ostile din partea blocului european, scrie News.ro.

Între partea turcă și cea grecească există o zonă demilitarizată care servește drept zonă tampon, pentru a nu exista conflicte deschise între ciprioții turci și cei greci.