Turcia, la un an după „lovitura controlată“

S-a împlinit un an de la tentativa de lovitură de stat din Turcia, prilej pentru președintele Erdogan de a-și reafirma linia tot mai autoritară, iar pentru presa internațională, de a ridica noi semne de întrebare legate de evenimentele din iulie 2016. Puciștii merită tratamentul de la Guantanamo, spune Erdogan. Lovitura din 2016 a fost una calculată, acuză opoziția, care se bucură de o presă tot mai bună în Vest.

Că a fost pentru ei o surpriză plăcută sau nu, mii de turci au trebuit să asculte pe propriul telefon mobil mesajul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în legătură cu tentativa eşuată de puci de pe 15 iulie 2016. Pe 15 iulie, abonaţii celor mai mari două companii de telefonie mobilă din Turcia au auzit mesajul lui Erdogan în momentul în care au vrut să apeleze la unul dintre contactele lor. „Ca preşedinte, vă adresez dorinţa mea pentru democraţie şi unitate naţională. Mă rog ca Domnul să aibă milă de martirii noştri“, suna mesajul lui Erdogan. „Ajunge, acum intră şi în telefoanele noastre. E un coşmar“, spune Aykut Erdogdu, deputat al Partidului Republican al Poporului, de opoziţie.

Vom smulge capul trădătorilor

Afirmaţiile mult mai dure ale liderului turc au urmat însă în discursul ţinut în noaptea de sâmbătă spre duminică, aproximativ la ora la care, în urmă cu un an, avioanele puciştilor au lovit clădirea Parlamentului din Ankara. „Vom smulge capul acestor trădători“, a ameninţat sâmbătă noaptea Erdogan, într-un discurs înveninat, în apropiere de Podul Martirilor de la 15 iulie, peste Bosfor, la Istanbul, în faţa unei mulţimi de câteva sute de mii de persoane. „Oamenii din acea noapte nu au avut arme, au avut un steag şi, cel mai important, au avut credinţă“, a spus preşedintele turc. El s-a pronunţat în favoarea pedepsei cu moartea pentru organizatorii loviturii de stat, despre care a spus că ar trebui să poarte uniforme stil Guantanamo Bay. „Când vor apărea în instanţă, să apară în uniforme ca la Guantanamo.“ Preşedintele turc a dezvelit un „Monument al martirilor“ la podul de peste Bosfor, iar podul a fost redenumit „Podul Martirilor din 15 iulie“.

Gulen, eminenţa cenuşie a tentativei de puci

Liderul complotului din urmă cu un an este clericul Fetullah Gulen, liderul mişcării FETO. Aflat de ani buni în exil în Statele Unite, a acuzat imediat regimul de la Ankara. Există dovezi, cel puţin circumstanţiale, că mişcarea FETO a fost implicată în tentativa de lovitură de stat: doi adepţi ai mişcării lui Gulen au fost reţinuţi în apropierea bazei aeriene unde liderii puciului eşuat şi-au stabilit cartierul general; şefului statului major al armatei, generalul Hulusi Akar, i s-a oferit posibilitatea să vorbească la telefon cu Fetullah Gulen imediat după ce a fost reţinut de militarii implicaţi în puci; mai mulţi ofiţeri implicaţi au mărturisit că sunt membri ai mişcării clericului autoexilat în SUA.

Lovitura de stat a unor „amatori“

Însă, în egală măsură, nu este limpede dacă guleniştii au acţionat de unii singuri. Serviciile secrte germane au arătat în anul ce a trecut că la puci au participat şi mulţi adepţi ai mişcărilor seculare şi mulţi oportunişti, scrie The New York Times. Planează în continuare multe semne de întrebare legate de organizarea mai mult decât defectuoasă a puciului şi de reacţia serviciilor secrete turce. Procurorii care anchetează cazul au stabilit că serviciile secrete aveau ştiinţă despre organizarea loviturii cu cel puţin şase ore înainte, în după-amiaza zilei de 15 iulie 2016. Militarii care au participat la puci au ocupat sediul unei televiziuni publice, nu însă şi sediile marilor televiziuni private, care au fost folosite ulterior de regim pentru a chema lumea în stradă şi pentru a respinge lovitura. Chiar şi o declaraţie de pe site-ul preşedinției Turciei arată că Recep Tayyip Erdogan a fost informat cu ore bune înainte despre mişcările bizare ce au loc în armată. Opoziţia turcă a acuzat că a fost vorba despre o „lovitură controlată“. „Puciul a fost sortit să eşueze. Să spunem că a fost un act al unor amatori ar fi ofensator pentru toţi amatorii. Au fost prea puţini militari pe străzi, mulți nu ştiau ce caută acolo, ţintele au fost alese în mod bizar – doar un cap al podului peste Bosfor şi o televiziune de stat cu audienţă mica – şi între unităţi nu părea să existe coordonare“, spune Henri Barkey, profesor american, acuzat el însuşi că a fost implicat în tentativa de puci, citat într-un articol publicat de Carnegie Middle East Center.

O ţară după chipul şi asemănarea preşedintelui

Importante sunt însă campania de epurări şi transformarea fundamentală a statului turc care au urmat. Circa 150 de generali, jumătate din ofiţerii de rang înalt de la vârful ierarhiei armatei, au fost înlăturaţi din armată sau arestaţi. Zeci de jurnaliști şi mii de cadre universitare au fost arestaţi, 150.000 de funcţionari publici au fost demişi, iar 50.000 au fost arestaţi. Armata, un garant al laicităţii statului începând din epoca lui Kemal Ataturk, şi presa au început să ia chipul preşedintelui Erdogan. A urmat campania, desfăşurată sub stare de urgenţă, pentru referendumul din aprilie 2017, care a transformat Turcia în republică prezidenţială. Parlamentul controlat de partidul Justiţie şi Dezvoltare, al preşedintelui Erdogan, a aprobat legea ce permite arestarea deputaţilor, o măsură văzută ca fiind îndreptată împotriva aleşilor kurzi.

Deciziile preşedintelui Erdogan au fost într-o anumită măsură necesare. Contextul geopolitic tensionat în care se află ţara face obligatorie existenţa unei puteri foarte stabile la Ankara. Pe de altă parte, deriva autoritară poate duce la reconsolidarea opoziţiei, iar cel mai important mesaj este cel transmis de amintitul partid CHP, kemalist, care a reuşit să organizeze un „marş pentru justiţie“ de 25 de zile, ce a reunit şi membri ai altor partide, inclusiv kurde.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.