Turcia, ţara loviturilor de stat: 50 de ofiţeri arestaţi pentru complot

Turcia se îndreaptă către o criză de proporţii, după arestarea a circa 50 de ofiţeri sub acuzaţia de complot împotriva guvernului islamist. Bursa şi lira turcească continuă să scadă, la fel si încrederea investitorilor, iar şansele apropierii Turciei de UE devin tot mai reduseOpt ofiţeri de rang înalt au fost arestaţi, joi, în Turcia pentru planificarea unei lovituri de stat, începând din 2003. Numărul total al militarilor reţinuţi se ridică acum la 50. Dintre aceştia, opt ofiţeri erau activi în cadrul armatei, trei sunt generali, iar cinci dintre ei sunt amirali. Criza de la Ankara a dus la închiderea bursei cu o scădere de 3,4%, iar lira turcească a atins cea mai scăzută valoare din ultimii şapte ani.

Arestările au început luni, în cadrul dosarului “Barosul”, bazat pe interceptări telefonice efectuate în ultimii ani. Operaţiunea a urmat scenariul din urmă cu un an, când guvernul a demantelat reţeaua Ergenekon, acuzată de planificarea unor atacuri menite să destabilizeze cabinetul de la Ankara.

Tensiunea dintre militari şi guvernul de orientare islamistă condus de Recep Tayyip Erdogan este în creştere, iar comandantul armatei turce urmează să se întâlneasca cu liderii politici în cursul acestei zile. Şansele ajungerii la un compromis care să prevină scăparea de sub control a crizei din Turcia sunt însă limitate, precizează Reuters.

Generalul Ilker Basbug, şeful Statului Major, a negat existenţa unei conspiraţii, adăugând că acuzaţiile privind aruncarea în aer a unor moschei de către militari nu sunt decât parte a unui plan de a decridibiliza armata. Basbug a exclus posibilitatea unei acţiuni în forţă a armatei. Presa turca vorbeşte, pe de alta parte, de o demisie în bloc a conducerii armatei, ca modalitate prin care generalii să facă presiune asupra guvernului.

În mod tradiţional, armata turcă şi-a asumat rolul de garant al laicităţii statului şi, începând din 1960, a rasturnat prin lovitura de stat patru guverne de orientare islamistă. Actualul cabinet al Partidului Justiţie si Dezvotare (AKP) este considerat un pericol la adresa laicităţii, iar în 2008 partidul a fost la un pas de a fi interzis.

Pe de altă parte, performanţele economice al guvernării AKP, începută în 2002, sunt de necontestat, la fel şi relansarea relaţiilor cu Grecia şi Armenia şi apropierea de standardele politice necesare aderării al UE. De altfel, reformele întreprinse în acest sens au limitat mult influenţa armatei asupra sistemului politic.