Ucraina ne ia fața în Carpați sau cum rămâne România remorcă la geopolitica altora

România are peste jumătate din suprafața europeană a Carpaților, dar Ucraina a avut însă inițiativa politică de a aduna statele regiunii în jurul unui nou proiect. Aceasta este realitatea incomodă lăsată în urmă de primul Summit al Inițiativei pentru Integrare Carpatică, organizat pe 18 septembrie în regiunea Ivano-Frankivsk, la inițiativa lui Volodimir Zelenski. România a venit la reuniune la invitația Kievului.

Diferența se vede și dincolo de protocol. Ucraina a construit summitul, Forumul Economic Carpatic și o agendă care leagă energia, transporturile, securitatea, investițiile și integrarea europeană. Portofoliul prezentat investitorilor cuprinde 95 de proiecte evaluate la peste 42,5 miliarde de euro. Aproape 1.400 de participanți din 25 de state și aproximativ 400 de companii au venit la forum.

Bucureștiul a venit cu un mesaj corect, dar cunoscut. Mai exact, avem nevoie de drumuri, noi puncte de frontieră, interconectări energetice, investiții, turism și protejarea comunităților locale.

Problema pentru politica externă românească este contrastul dintre potențial și inițiativă. România are geografia, apartenența la UE și NATO, infrastructura portuară de la Marea Neagră și accesul la fondurile europene. Totuși, noua construcție diplomatică a Carpaților a fost pusă pe masă de Kiev. Clasa politică de pe Dâmbovița rămâne din nou restanțieră.

Kievul construiește o arhitectură regională

Declarația summitului prevede reuniuni anuale, coordonare între guverne și administrații locale, proiecte energetice, infrastructură de transport, modernizarea frontierelor și chiar examinarea unei viitoare Strategii Macroregionale a Uniunii Europene pentru Carpați.

Aici se află adevărata miză. Cine construiește formatele regionale poate influența agenda lor. Cine aduce proiectele poate atrage investițiile. Cine leagă energia, infrastructura și reconstrucția într-o singură viziune își multiplică greutatea politică.

Ucraina face acest lucru în timp ce poartă un război de apărare împotriva Rusiei. Zelenski a reușit să pună energia în centrul proiectului. Vorbim de producție, stocare, infrastructură de electricitate și gaze. Declarația summitului leagă explicit reziliența energetică de noi capacități de producție, depozitare și rețele. Tot ea introduce transporturile și logistica într-un proiect comun de conectare la infrastructura europeană.

Pentru România, aceste dosare sunt fundamentale. Reconstrucția Ucrainei va însemna fluxuri uriașe de materiale, utilaje, energie și capital. Constanța, Dunărea, Moldova românească și trecerile spre Ucraina pot deveni infrastructură esențială a acestei reconstrucții.

România are, așadar, active geopolitice excepționale. Miza este transformarea lor într-o strategie regională coerentă, nu simpla enumerare la summituri.

Geografia nu garantează influență

Există proiecte româno-ucrainene concrete. La întâlnirea bilaterală Zelenski-Nicușor Dan au fost discutate producția comună de drone, instrumentul european SAFE, infrastructura și securitatea Mării Negre.

Dar Summitul Carpatic arată diferența dintre proiect bilateral și arhitectură regională.

România a demonstrat în trecut că poate participa la construirea unor asemenea formate. Inițiativa celor Trei Mări și Strategia UE pentru Regiunea Dunării oferă deja instrumente pe care Bucureștiul le poate folosi. Acum apare încă unul, lansat de Ucraina.

Tocmai aici este avertismentul summitului. Geografia nu garantează influență. Nici dimensiunea teritoriului, nici apartenența la UE și NATO nu transformă automat un stat în centrul politic al unei regiuni.

Influența vine din proiecte, finanțări, infrastructură și capacitatea de a aduna alte capitale în jurul unei agende.

Ucraina a făcut primul pas și a pus Carpații pe masa geopolitică europeană. Pentru București, provocarea este să vină cu proiecte suficient de mari încât România să nu fie doar țara prin care vor trece drumurile, energia și mărfurile altora.

România are Carpații. Acum trebuie să transforme această geografie în inițiativă politică.