Ucraina vrea un miracol, Rusia vrea România. Ca vecin

În decurs de câteva zile, o mulțime de publicații occidentale s-au întrecut în publicarea unor informații pe surse privind împărțirea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia și informații despre potențialele misiuni de menținere a păcii. Rusia a reacționat spunând ca nu poate fi vorba despre asemenea cedări și a precizat apoi că a ”auzit” că SUA nu vor primi niciodată Ucraina în UE. Iar Ucraina a reacționat spunând că nu va ceda niciodată Crimeea si cerând Germaniei să-și cedeze 30% din arsenal și 0,5% din PIB pentru a realiza un ”miracol de Paști”. Iar șefa estoniană diplomației UE spune și ea că ”UE nu va recunoaște niciodată Crimeea ca parte a Rusiei”.

Avalanșa de informații ” pe surse” poate fi o încercare a presei britanice de a face ”reclamă” discuțiilor de pace ce au loc la Londra pe 23 aprilie. Însă este o misiune imposibilă, câtă vreme sunt discuții de pace fără participarea Rusiei, iar administrația Trump le-a retrogradat, renunțând să-l trimită la Londra pe secretarul de Stat Marco Rubio. Nu participă nici principalul om de legătură cu Rusia, trimisul special Steve Witkoff (care se va afla în schimb la Moscova, pentru a patra întâlnire cu Vladimir Putin). Va participa în schimb trimisul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, un personaj care a dovedit până acum doar că are o influență marginală la Washington și nicio intrare la Kremlin.

Financial Times visează la ”parcelarea” teritoriilor anexate de Rusia

Președintele Vladimir Putin s-a oferit să oprească invazia în Ucraina pe linia actuală a frontului, pentru a ajunge la un acord de pace permanent împreună cu omologul său american. Acest lucru s-a întâmplat în timpul dialogului cu trimisul special al lui Trump, relatează Financial Times. „Propunerea este primul indiciu oficial pe care Putin l-a din primele luni ale războiului, acum trei ani, că Rusia ar putea să renunțe la cererile sale maximale pentru a pune capăt invaziei”, scrie FT. „Președintele rus i-a spus lui Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, în timpul unei întâlniri la Sankt Petersburg, la începutul acestei luni, că Moscova ar putea renunța la pretențiile sale asupra zonelor din patru regiuni ucrainene parțial ocupate, care ar rămâne sub controlul Kievului, au spus trei surse”, continuă FT.

Kremlinul nu a recunoscut public acest lucru și, prin urmare, relatarea FT trebuie privită cu prudență, mai ales că ea contrazice poziția publică a lui Putin – că Rusia nu va renunța niciodată la cele patru regiuni care au fost declarate parte a Federației Ruse după referendumurile din septembrie 2022.

Cu toate acestea, dacă forțele ruse s-ar opri, ar exista porțiuni din aceste teritorii care nu se află încă sub controlul militar rus. FT mai scrie: „De atunci, SUA au prezentat idei pentru o posibilă soluționare prin care Washingtonul recunoaște suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea, au adăugat sursele, iar SUA ar recunoaște și controlul de facto al Kremlinului asupra părților din cele patru regiuni pe care le deține în prezent”.

Financial Times a publicat aceste informații pe surse datând de la începutul lunii aprilie la câteva ore după ce președintele Ucrainei a declarat că a respins posibilitatea de a ceda Crimeea, după ce administrația Trump i-a oferit lui Putin varianta recunoașterii de către SUA a suveranității asupra peninsulei. Kievul a acuzat recent Moscova că folosește negocierile ca o perdea de fum, în timp ce prelungește războiul.

În acest context, se poate specula că informațiile ”pe surse” publicate de Financial Times au rolul de a forța mâna regimului Zelenski, care este prezentat acum ca o piedică în calea păcii, câtă vreme nu vrea să ia în calcul cedarea Crimeii, adică circa 20% din teritoriile anexate acum de Rusia. De partea cealaltă, oficialii europeni citați de Financial Times întorc oglinda si spun Putin va folosi probabil concesia aparentă ca momeală pentru a-l atrage pe Trump să accepte celelalte cereri ale Rusiei și să impună Ucrainei ca pe un fapt împlinit. „Există multă presiune asupra Kievului în acest moment pentru a renunța la lucruri, astfel încât Trump să poată revendica victoria”, a spus unul dintre acești oficiali, citat de Financial Times.

Kremlinul a ”auzit” ceva de la Washington

Care este însă poziția Rusiei? De ce ar renunța Rusia (chiar și parțial) la celelalte patru regiuni ucrainene, câtă vreme se află acum la conducerea ostilităților și a reușit să elimine ultimele puncte de rezistență ucrainene din regiunea Kursk? Chiar articolul publicat de Financial Times arată că Rusia se află la conducerea războiului. În plus, Constituția Rusiei arată că cele patru regiuni ucrainene sunt parte a Rusiei și nu pot fi împărțite în maniera copilărească sugerată de „sursele” citate de Financial Times. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că informațiile publicate de Financial Times sunt „fake”. ”Informațiile atribuite unor anonimi ar trebui privite cu prudență. Circulă multe relatări. Căutarea unei soluții pașnice nu ar trebui să se facă în mod public. Din acest motiv, afirmațiile anonime trebuie evaluate cu multa grijă”, a spus Peskov.

Pe de altă parte, Peskov însuși lansează același tip de informații. ”Am auzit de la mai multe niveluri de la Washington că aderarea Ucrainei la NATO iese din discuție. Asta este ceva care ne satisface și coincide cu poziția noastră. Ucraina nu trebuie să fie parte din NATO și nu trebuie să aibă perspectiva aderării la NATO. Ar fi o amenințare la adresa intereselor naționale ale Rusiei. Și aceasta este una dintre rădăcinile conflictului”, a spus Peskov. Practic, purtătorul de cuvânt al Kremlinului pune presiune pe administrația Trump pentru a renunța la tactica negocierii unei încetări a focului și abia apoi a negocierii unui acord amplu, trecând direct la cele mai sensibile chestiuni, care să fie negociate sub presiunea înaintării ruse in Ucraina.

De Paști, The Telegraph vrea să reducă la viață prăfuitul plan Kellogg

Iar informațiile publicate de Financial Times privind ”parcelarea” regiunilor anexate de Rusia și cele ”auzite” de Peskov nu sunt singurele. Pe 22 aprilie, The Telegraph a publicat detalii dintr-un nou plan ”pe surse” al administrației Trump pentru încetarea ostilităților. Este un plan care seamănă mult cu cel propus cu multe luni în urma de Keith Kellogg, generalul in retragere care a fost numit trimis pentru Ucraina ar președintelui Trump, însă care a trecut de la bun început pe linie moartă, pentru că discuțiile cu Rusia se poartă prin intermediul mogulului imobiliar Steve Witkoff, care are poziția oficială de trimis al președintelui pentru Orientul Mijlociu. Iată ce spune planul ”obținut” de britanicii de la Telegraph:

–          încetarea imediată a focului;

–          discuții directe Rusia-Ucraina;

–          Ucraina renunță la aderarea la NATO;

–          Crimeea este recunoscută ca parte a Rusiei;

–          Ucraina semnează acordul privind exploatarea mineralelor cu SUA;

–          SUA elimină toate sancțiunile impuse Rusiei;

–          Cooperare energetică Rusia-SUA.

 

Pe 20aprilie, într-o postare pe social media, președintele Trump vorbea, în stilul caracteristic, despre o cooperare cu Rusia. ”Să sperăm că Rusia și Ucraina vor ajunge la un acord săptămâna aceasta. Apoi, să înceapă să facă afaceri cu Statele Unite, care prosperă în acest moment. Și să facă o avere”.

Pe 21 aprilie, The New York Post scria că președintele Trump va anunța, ”în următoarele trei zile”, planul de pace pentru Ucraina. Ziarul arată că, de fapt, președintele Zelenski este gata să cedeze Crimeea, însă cu condiția ca recunoașterea Crimeii ca parte a Rusiei să fie una ”de facto”, nu ”de jure”. NY Post publica și detalii despre o potențială forță de menținere a păcii in Ucraina. ”Partea complicată este despre cum va arată o forță de securitate – noi îi spunem «forță de reziliență»”, a spus un oficial american anonim, citat de The New York Post. În discuție ar fi și o forță de menținere a păcii care să monitorizeze respectarea încetării focului, o forță care ar arata ca o ”comisie comună” formată din ruși, ucraineni și o terță parte (o țară care să nu fie membră NATO). Ar putea fi implicate și SUA, însă fără trupe pe teren, spune sursa americană citata de NY Post.

Lista cu dorințe a Kievului – regula de 30%

Iar peste aceste informații ”pe surse”, trebuie adăugată cererea adresata Germaniei de regimul de la Kiev, cu puțin timp înainte de Paști. Este vorba despre o scrisoare deschisa trimisă viitorului cancelar german Friedrich Merz de către ambasadorul Ucrainei la ONU, Andriy Melnyk, care scrie ”în calitate de diplomat, om, european, vecin și creștin” și cere sprijin pentru supraviețuirea Ucrainei de la Germania, ”far al speranței și libertății” în lume. Iar apoi urmează solicitările: nu mai puțin 30% din avioanele de luptă, elicopterele, blindatele pe care le deține Germania. În plus, Ucraina mai solicită anual 0,5% din PIB-ul Germaniei pentru următorii patru ani – 86 de miliarde de euro până în 2029 (21,5 miliarde de euro anual). In plus, Ucraina mai solicită o contribuție tot de 0,5% din PIB-ul UE, adică 372 de miliarde de euro până in 2029. Și nu e tot. Ucraina mai solicită o contribuție de din partea G7 (care include, în că o dată, Germania, Italia, Franța – state UE) de 181 miliarde de euro (ambasadorul Melnyk ”încă” nu ia în calcul o contribuție a SUA în această sumă ceruta Grupului G7).

Ambasadorul Ucrainei la ONU mai cere Germaniei și rachete de croazieră Taurus (pe care fostul cancelar Olaf Scholz nu a vrut să le trimită Kievului), după aceeași ”regulă de 30%”, așa cum arată scrisoarea trimisa lui Friedrich Merz.

Melnyk a scris că nu se îndoiește că această listă cu dorințe a Ucrainei va produce consternare la Berlin, însă ”de Paști, putem spera la un miracol”.

Rusia vrea Odessa

Regimul de la Kiev are nevoie de un „miracol”, așa cum spune ambasadorul Melnyk, pentru a face față Rusiei fără susținerea generoasă a SUA, iar negocierile de pace nu mai au ritmul necesar ajungerii rapide la un acord, lucru demonstrat de faptul că discuțiile din spatele ușilor închise s-au transformat într-o cacofonie de informații ”pe surse”. În aceste condiții, Rusia poate înainta pe toată linia frontului din Ucraina. Este foarte probabil ca Vladimir Putin să fie cel puțin la fel de interesat de cum se zvântă pământul in Ucraina pentru a putea înainta cu tancurile cât este interesat de ofertele de lui Trump ”a face o avere” împreună cu Statele Unite si Ucraina.

Profesorul John J. Mearsheimer avertizează de mai bine de un an că, pe măsură ce războiul se va prelungi, Rusia va fi tot mai tentată să-și extindă obiectivele strategice spre regiunile Odessa și Harkov. Fostul consilier prezidențial ucrainean Alexei Arestovici (potențial candidat la niște alegeri prezidențiale pe care, potrivit Reuters, președintele Zelenski vrea să le îndepărteze din nou prin prelungirea legii marțiale) a reluat acest avertisment și a explicat ca Ucraina are de ales între pierderea Crimeii și a patru regiuni acum, sau pierderea a șase regiuni peste câteva luni, iar apoi pierderea chiar a opt regiuni.

Iar Wesley Clark, fost comandant al NATO în timpul războiului din Kosovo și al bombardării Belgradului, spune acum că Odessa este cheia victoriei Rusiei. ”Capturarea Odessei va deveni simbolul sfârșitului războiului și victoria de facto a Rusiei”.  „Odessa este obiectivul strategic al Rusiei. Probabil, forțele vor fi concentrate ca și înainte spre Zaporoje, Herson, Mykolaiv, cu ținta Odessa”.

În urma cu trei ani, în aprilie 2023, negocierile pentru un acord de pace intre Rusia și Ucraina erau cel puțin la fel de avansate ca și acum, cu tot efortul administrației Trump de a obține o mare victorie de imagine încheind războiul in primele o sută de zile ale mandatului. Arunci, în 2023, acțiunile administrației Biden, ale premierului britanic Boris Johnson l-au convins pe Volodimir Zelenski să pună capăt negocierilor si sa meargă pe calea unui război care acum poate face Rusia vecină cu România, la gurile Dunării. În schimb, Emmanuel Macron, ne întinde umbrela nucleară a Franței, ca și cum ar dori să se asigure că România este bine fixată în colimatorul Rusiei.