UE are nevoie de un nou Orban

Prim-ministrul slovac Robert Fico a declarat, pe rețelele sociale, că Slovacia este gata să preia ștafeta de la Ungaria și să blocheze pachetul de împrumut de 90 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina dacă prim-ministrul ungar Viktor Orban pierde alegerile parlamentare din aprilie.

Blocarea împrumutului UE pentru Ucraina, un ”mijloc legitim”

Conflictul se datorează opririi livrărilor de petrol prin conducta Drujba, la sfârșitul lunii ianuarie. Ucraina spune că un atac rus a avariat conducta și nu poate fi reparată rapid. Ungaria și Slovacia acuză Ucraina că întârzie livrările intenționat din motive politice.

Fico consideră blocarea împrumutului pentru Ucraina un „mijloc legitim” de a forța reluarea aprovizionării cu petrol. Marți va discuta cu Ursula von der Leyen despre prioritatea UE pentru Ucraina și cere ca experții să inspecteze conducta. El susține că are imagini satelitare care arată că aceasta este funcțională.

Ungaria și Slovacia au ripostat: Slovacia a oprit livrările de urgență de electricitate către Ucraina, iar ambele țări au suspendat exporturile de motorină către Kiev. Orban a amenințat că va forța blocada petrolului ucrainean și blochează noi sancțiuni UE împotriva Rusiei.

Iliberalism cu față umană

Conflictul se intensifică înainte de alegerile parlamentare din Ungaria, unde partidul său Fidesz este în urma opoziției. Fico susține că președintele ucrainean Zelenski întârzie repararea conductei, anticipând o victorie a opoziției.

Posibila opoziție Slovacia – Ucraina ar fi însă mult mai ușor de depășit decât actuala opoziție a lui Viktor Orban. Premierul Robert Fico nu s-a opus niciodată sancțiunilor impuse de UE Rusiei. Nu a întrerupt ajutoarele umanitare și nici contractele militare cu Ucraina. Apoi, Fico a criticat nu doar politica UE, ci și pe cea a SUA. Este mult mai puțin probabil ca Fico să câștige susținători ideologici în Statele Unite. Și, foarte important, Slovacia este membră a zonei euro, mai expusă la presiunile Bruxellesului fata de Ucraina.

Opoziția discretă a Germaniei, Franței, Olandei

Însă nu doar Slovacia lui Fico ar rămâne hopul de trecut al Ucrainei, în cazul înfrângerii electorale a lui Viktor Orban. Dincolo de ajutorul de 90 de miliarde pentru Ucraina, miza cea mare este aderarea țării la UE. Asta presupune transferuri uriașe de fonduri în Ucraina din banii tuturor statelor membre. Înseamnă și o clauză de apărare colectivă, oricât ar fi ea diluată de caracterul economic și social al UE, mai degrabă decât militar.

În luna ianuarie, cancelarul german Friedrich Merz, a declarat că este exclusă aderarea rapidă a Ucrainei. ”Aderarea la 1 ianuarie 2027 iese din discuție. Putem aduce treptat Ucraina mai aproape de UE”. Și Olanda a avut o poziție prudentă. Olanda a blocat până acum trecerea la vot de majoritate calificata în Consiliul UE în materie de aderare a unor noi membri. Olanda merge pe principiul unanimității , iar asta garantează practic aderarea întârziată a Kievului. Un material publicat de Eurointegration arată că guvernul Franței, alături de Germania, se nu vede cu ochi buni aderarea rapidă a Ucrainei. Asta ar submina criteriile standard ale aderării și lupta anticorupție.

Recenta escaladare a disputei dintre Ungaria si Ucraina privind importurile de gaze din Rusia ar face mai puțin costisitoare la nivel politic o afirmare mai dura a opoziției unor țări vestice față de aderarea rapida a Ucrainei. Reacțiile vocale ale președintelui Zelenski pot aduce mari deservicii procesului de aderare la UE. ”Sperăm că o anumită persoană din UE nu va bloca în continuare cele 90 de miliarde. Altfel, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, băieților noștri. Să vorbească cu el pe limba lor”, a spus președintele Zelenski.

Zelenski recidivează

Purtătorul de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, Olof Gill, a spus într‑un briefing de presă la Bruxelles: „Acest tip de limbaj nu este acceptabil. Nu trebuie să existe amenințări la adresa statelor membre ale UE”. Nu este pentru prima data cand Zelenski face asemenea declaratii. Într-un interviu pentru The Economist, președintele Zelenski a avertizat că, dacă Occidentul ar reduce ajutorul pentru Ucraina, este „imposibil de prezis” cum ar reacționa milioanele de refugiați ucraineni din țările europene dacă și-ar vedea țara lăsată fără sprijin.

Viktor Orban, aflat în campanie electorală, spune că afirmațiile lui Zelenski sunt o mostră de ”cultură ucraineană”. ”Asta este Ucraina, asta este cultura ucraineană. Acesta este omul pe care Bruxellesul îl admiră. Asta este țara pe care vor să o aducă în UE”. Însă Viktor Orban pune și el paie pe foc. A făcut declarația după arestarea a șapte ucraineni, angajații unei bănci, care transportau prin Ungaria bani cash și aur. Ucrainenii au fost expulzați în Ucraina, banii și aurul au rămas în Ungaria. Este limpede că cele doua guverne sunt prinse în logica unei escaladări.

A dispărut extremismul din Ucraina?

Chiar și așa, declarațiile lui Zelenski, nu doar cele ale lui Orban, au iz de extremism. Însă extremismul este de neobservat în Ucraina. Presa europeană abundă de articole despre iliberalismul, autoritarismul și extremismul lui Viktor Orban. După începerea războiului pe scară largă cu Rusia, presa europeana nu a mai scris nimic despre extremismul din Ucraina. Aflăm doar că batalionul Azov nu mai are caracter extremist, că alte grupări asemănătoare s-au desființat, că partidele extremiste sunt marginale. Iar dacă se întâmplă ca în Ucraina să apară crime în numele unei „Ucraine albe”, ele sunt puse nu strict pe seama extremei drepte ucrainene, ci a unei organizații extremiste internaționale (numită Base) care, în plus, ar avea legături cu Rusia. Asta scrie cotidianul de stânga The Guardian.

Deși mai puțin vocal și influent la nivel ideologic decât Orban, Robert Fico nu este un personaj comod în UE. În luna februarie 2024, Fico a făcut o dezvăluire în presa europeană, chiar înaintea unei reuniuni organizată de președintele Emmanuel Macron. Atunci, Fico a declarat că Franța propune ca unele state NATO sau UE să trimită militari în Ucraina. Guvernul francez a fost iritat, dar a confirmat tacit acest lucru. Fico a reușit să reducă greutatea propunerii lui Macron prin dezbaterea și criticile pe care dezvăluirea sa le-au produs.

Vestul deleagă ”treaba murdară”

Însă guvernele vest-europene au nevoie de Robert Fico, dacă Viktor Orban va pierde alegerile în Ungaria. Ascensiunea extremei drepte în Europa este tratată în nenumărate articole în Germania, Austria, Olanda, Italia, Spania, Suedia, Finlanda. Dar și în România, Bulgaria, Ungaria, Polonia. Pentru a nu mai vorbi despre informațiile despre extremismul din Federația Rusă. Ucraina pare a fi unul dintre puținele state imune la acest microb al extremismului de dreapta, dacă este să judecăm despre frecvența informațiilor pe acest subiect. Firește, este o strategie comunicare și de promovarea deliberată a unei anumite narațiuni. Marile guverne europene au și vor avea nevoie de Viktor Orban sau de Robert Fico, în spatele căruia să-și ascundă confortabil opoziția față de aderarea unei tari care nu este și nu poate fi pregătită pentru acest pas pe termen scurt. Ultimele declarații ale președintelui Zelenski nu fac decât să întărească această abordare.