UE încearcă o lovitură a la ”dieselgate” împotriva giganților din Silicon Valley

Curtea Europeană de Justiție a luat o decizie importantă pentru protecția datelor personale ale cetățenilor europeni și a dat o lovitură unor mari companii americane precum Google, Apple, Facebook sau Amazon.

CEJ a decis să suspende aplicarea așa-numitului acord ”Safe Harbour” cu Statele Unite, un acord care permitea companiilor americane să folosească datele personale ale internauților din Europa.

Un oficial american, citat de Financial Times, a declarat că verdictul dat de CEJ va afecta puternic companiile amintite în afacerile din SUA și din Europa. ”O bună parte din aceste metode sunt folosite și în Europa. Este ridicol că se ia în calcul doar un aspect”, a spus oficialul american.

În total vor fi afectate 4.400 de companii americane, pe motiv că autoritățile UE nu pot interveni în Statele Unite în sprijinul cetățenilor europeni care reclamă o încălcarea a sferei lor private. Facebook a reacționat imediat și a precizat că este ”absolut necesar ca SUA și UE să se asigure că vor avea metode legale pentru transferul datelor și pentru a rezolva problemele legate de securitatea națională”.

Verdictul a urmat practic rechizitoriul avocatului general al CEJ, francezul Yves Bot, care considera că statele UE trebuie să aibă dreptul de a suspenda acest transfer de informații către serverele americane, din cauza supravegherii masive și nediscriminatorii exercitate de serviciile americane de informații. Cu alte cuvinte, justiția europeană consideră că acest transfer poate avea loc dacă și numai dacă există un acord între procedurile americane și legislația europeană.

Dosarul transferului datelor personale în SUA a fost deschis în 2014, în plin scandal Snowden, pornind de la o plângere a unui student austriac, Max Schrems. ”Decizia este o lovitură pentru sistemul american de supraveghere globală, care se bazează mult pe partenerii săi din sfera privată. Decizia arată că spionajul american nu se poate folosi pur și simplu de activitatea companiilor private pentru a viola legislația europeană”, spune Schrems.

Schrems l-a dat în judecată pe comisarul irlandez pentru protectia datelor, căci Facebook este înregistrată în Irlanda, pentru a ”păcăli” pe cât se poate fiscul statelor europene în care face cu adevărat profit.

Verdictul CEJ poate avea implicații pe mai multe paliere. Le Point scrie că decizia justitie europene poate avea un impact negativ asupra planului Comisiei Europene de a crea o piata digitală europeană, unul dintre principalele obiective. Ar putea avea de suferit în special companiile mici și mijlocii din Europa care activează în mediul online.

La un nivel superior, vor avea de suferit negocierile dintre Bruxelles și Washington pentru încheierea unui nou acord pentru schimbul de date personale, acord care ar fi trebuit deja să fie semnat la această ora, potrivit estimărilor inițiale. Mai mult, vor fi afectate cu siguranță negocierile pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții – acordul de liber schimb dintre UE și SUA. ”Acordul Safe Harbour este esențial pentru relațiile economice. Este greu de aprofundat această relație dacă legăturile informaționale au de suferit”, spune pentru Financial Times analistul Cameron Kerry, fost angajat al Departamentului pentru Comerț al SUA. El estimează că verdictul CEJ va provoca un ”tsunami” de plângeri similare împotriva companiilor americane.

Lovitura dată de justiția europeana nu se compara nici pe departe cu ”apocalipsa” cu care se confruntă grupul Volkswagen în urma scandalului care a început in SUA, în urma căruia și s-a demonstrat că gigantul german trișa. Însă faptul că verdictul CEJ vine chiar în acest context si are implicații cel putin la fel de importante asupra negocierilor pentru acordul de liber schimb SUA-UE nu poate să nu ducă cu gândul la a o posibilă reacție europeană.

Verdictul de pe 6 octombrie 2015 vine după ce Google a fost obligat să le ofere europenilor asa-umitul ”drept de a fi uitat”, ștergând căutarile europenilor, la cererea individuală a acestora. Autoritatea franceză în materie de protecție a datelor personale, CNIL, a respinsa in septembrie apelul Google și a avertizat că această companie trebuie să respecte verdictu nu numai în Europa, ci în întreaga lume.

Mai trebuie spus că Google se află într-un adevărat război juridic cu Franța , fiind acuzat de evaziune fiscală, prin nedeclararea profiturilor obținute în această țară, ascuzându-se în spatele înregistrării întregii afaceri din Euroa în semi-paradisul fiscal irlandez (VW a inselat increderea clientilor si a incalcat legea, Google se pare că înșeală statele europene prin așa-zisa ”optimizare fiscală”). Apoi, Parlamentul European a votat în decembrie 2014 o rezoluție prin care cere Google să respecte regulile concurenței loiale și să nu mai ”îngroape” competitorii într-o avalanșă de servicii pe care și le autopromoveză, în caz contrar ramura europeană a companiei urmând să fie spartă în mai multe entități. În spatele rezoluției s-a aflat un eurodeputat german…Amazon este supusă unor investigații antitrust de către UE și este suspectată de evaziune fiscala, de data aceasta comisă în Luxemburg. Nici aplicația americană Uber nu a fost bine primită de statele europene, fiind declarată ilegală în Franța sau Romania, iar în Olanda, Danemarca, Germania Uber a întâmpinat piedici juridice și legislative majore.

Armatele corporatiste ale Statelor Unite și Europei sună adunarea, se trag focuri de avertisment din ce în ce mai puternice (Google, VW), însă marea luptă nu a început. Pe frontul european inamicul este Silicon Valley, pe cel din SUA pare să fie competitiva industrie germană și surata ei franceză, atunci când vine vorba despre producția de armament.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.