Budapesta a început negocierile cu UE şi FMI pentru un ajutor financiar de 15-20 de miliarde de euro pentru a face faţă unei crize de refinanţare, după ce forintul s-a prăbuşit în raport cu euro. Numai că delegaţiile UE şi FMI au părăsit Budapesta, în semn de nemulţumire faţă de un proiect de reformă a Băncii Centrale care reduce independenţa acestei instituţii.
Premierul Viktor Orban a sporit numarul membrilor consiliului monetar cu patru persoane numite de parlamentul în care formaţiunea sa deţine o majoritate fără precedent de două treimi. Pe lângă aceasta, Orban doreşte să obţină dreptul de a numi viitorul guvernator al băncii centrale si trei viceguvernatori, faţă de doi, cât are dreptul acum. Viktor Orban a propus fuziunea consiliului monetar cu banca centrală, astfel încât să numească el însuşi şeful noului organism şi să-l elimine astfel pe guvernatorul băncii centrale, Andras Simor.
Parlamentul dominat de FIDESZ a elaborat o nouă Constituţie cu accente revizioniste, care va intra în vigoare pe 1 ianuarie, a redus jurisdicţia Curţii Constituţionale, a creat un Consiliu mass-media dominat de persoane numite de partidul aflat la putere şi însarcinăt cu aplicarea unei legi a presei criticată dur în întreaga Europaă.
Ceea ce a nemulţumit cel mai mult instituţiile financiare a fost însă o taxă specială pentru bănci, introdusă de guvernul Orban, pentru a se evita măsurile de austeritate. Budapesta a cedat, fără sprijinul FMI, după doar un an de la venirea la putere a lui Orban Actualul premier Viktor Orban a renunţat la acordul cu FMI încheiat in 2008, imediat după ce a ajuns la putere, în urmă cu un an. Budapesta contractase un împrumut de 20 miliarde euro de la FMI, CE şi Banca Mondială. Guvernul de la Budapesta a accesat două treimi din împrumuturi, însă discuţiile cu FMI în cadrul acestui acord au fost întrerupte în luna iulie a anului trecut .