Ultima şansă a Belgiei, în mâinile naţionaliştilor flamanzi

Naţionaliştii flamanzi (Noua Alianţă Flamandă) au devenit cea mai importantă forţă politică din Belgia, obţinând 27 de mandate în camera inferioară a parlamentului, după alegerile de duminică, cu 20 mai multe decât la alegerile precedente. Lor li se adaugă alte partide care doresc independenţa Flandrei: Vlaams Belang, Lista Dedeker şi creştin-democraţii flamanzi, promotorii proiectului unei confederaţii belgiene. În total, peste 60% dintre flamanzi îşi doresc transformarea regatului belgian într-o confederaţie.

Socialiştii valoni au obţinut 26 de mandate din totalul de 150, iar formarea unui guvern împreună cu flamanzii se anunţă a fi foarte dificilă. Belgia urmează să preia preşedinţia rotativă a UE pe 1 iulie, situaţie în care problemele politice vor fi aduce prejudicii imaginii ţării.

Regele Albert al II-lea trebuie să-l însărcineze fie pe liderul flamand, fie pe cel valon cu formarea guvernului. Presa franceză vorbeşte de ultima şansă a Belgiei, care stă în mâinile liderului NAF, Bart De Wever, şi ale socialistului Elio Di Rupo. Cei doi ar putea ajunge la un compromis pentru formarea unei alianţe. „O mare parte a electoratului flamand doreşte ca ţara să evolueze pe plan instituţional. Partidul Socialist a fost mereu pregătit pentru o reformă care să garanteze mai multă convergenţă economică şi socială între Flandra, Bruxelles şi Valonia”, a spus socialistul Di Rupo.

Statul belgian, creat în 1830, este împărţit în trei regiuni: Flandra, Valonia şi Bruxelles, capitala situată în Flandra şi locuită în majoritate de francofoni, un oraş în care olandeza şi franceza sunt limbi oficiale. Belgia numără acum 6,5 milioane de flamanzi şi 4 milioane de valoni. Anual, economia mai prosperă a Flandrei transferă miliarde de euro pentru sudul mai sărac locuit de francofoni.

Sistemul electoral belgian permite rezidenţilor din Flandra să voteze doar pentru partidele flamande, iar celor din Valonia, doar pentru partidele valone. O excepţie o constituie oraşele din jurul Bruxelles-ului, unde francofonii pot opta pentru partide din Valonia. Politicienii flamanzi doresc să interzică acest drept, pentru a limita beneficiile electorale ale francofonilor. Acesta a fost şi motivul demisiei guvernului precedent.