Ultimele trei zile de „Gaudeamus”

Scriitorul francez Andreï Makine vine în România „Makine îşi are locul său pe raftul marii literaturi universale, între Lermontov şi Nabokov, poate cu cîteva volume în spatele lui Proust”, aprecia „The Atlanta Journal”. În perioada 22-24 noiembrie, scriitorul Andreï Makine se va afla la Bucureşti, la invitaţia Institutului Francez din România. Distins cu cel mai […]

Ultimele trei zile de „Gaudeamus”

Scriitorul francez Andreï Makine vine în România „Makine îşi are locul său pe raftul marii literaturi universale, între Lermontov şi Nabokov, poate cu cîteva volume în spatele lui Proust”, aprecia „The Atlanta Journal”. În perioada 22-24 noiembrie, scriitorul Andreï Makine se va afla la Bucureşti, la invitaţia Institutului Francez din România. Distins cu cel mai […]

Scriitorul francez Andreï Makine vine în România

„Makine îşi are locul său pe raftul marii literaturi universale, între Lermontov şi Nabokov, poate cu cîteva volume în spatele lui Proust”, aprecia „The Atlanta Journal”.

În perioada 22-24 noiembrie, scriitorul Andreï Makine se va afla la Bucureşti, la invitaţia Institutului Francez din România.

Distins cu cel mai prestigios premiu literar din Franţa, “Prix Goncourt”, Andreï Makine va avea mai multe întâlniri cu cititorii, cu prilejul apariţiei în limba română a romanului “O femeie iubită”, publicat de curând în colecţia “Biblioteca Polirom”, şi în ediţie digitală, traducere din limba franceză de Daniel Nicolescu.

Vineri, 22 noiembrie, la ora 16.00, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, a Universităţii din Bucureşti, autorul va dialoga cu prof. dr. Dolores Toma, directorul Centrului de studii “Heterotopos”.

Sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 17.00, Librăria “Kyralina” din Bucureşti (Str. George Enescu nr. 8) va găzdui un eveniment special dedicat lui Andreï Makine. Scriitorul francez le va vorbi cititorilor despre cărţile sale preferate şi va oferi autografe.

Duminică, 24 noiembrie, la ora 15.00, la Târgul Internaţional de Carte “Gaudeamus”, în Sala Cupola, autorul va avea un dialog cu jurnalistul Luca Niculescu, după care va răspunde întrebărilor publicului.

O femeie iubită, volumul cel mai recent al lui Andrei Makine, lansat de Editura Polirom

Fanii literaturii lui Andreï Makine pot găsi cărţile sale la standul Editurii “Polirom” cu o reducere de 20%.

Născut în Siberia, dar stabilit la Paris spre sfârşitul anilor ’80, Andreï Makine se numără astăzi printre cei mai apreciaţi scriitori francezi contemporani, fiind asimilat de ţara de adopţie imediat după succesul răsunător al romanului “Testamentul francez” (1995; Polirom, 2002, 2013), distins cu cele mai prestigioase premii literare din Franţa: “Prix Goncourt”, “Prix Médicis” şi “Prix Goncourt des Lycéens”.

Scrise într-un stil sobru şi evocator inconfundabil, romanele sale au încântat publicul cititor, fiind traduse în peste patruzeci de limbi.

Peste 400 de edituri participante la Gaudeamus

O femeie care trebuie iubită…

O femeie care trebuie apărată…

O femeie căreia bărbaţii i-au dorit trupul şi pe care au invidiat-o pentru puterea ei extraordinară. O femeie care încă trezeşte pasiuni: Ecaterina cea Mare. Şi o asemenea pasiune îl împinge pe tânărul regizor rus Oleg Erdmann să dezlege misterul care o înconjoară pe ţarina admirată de Voltaire, Cagliostro ori Casanova. Cine a fost cu adevărat Ecaterina cea Mare? O desfrânată cu tendinţe nimfomane? Sau un suveran luminat care a reformat Imperiul Rus, transformându-l într-o mare putere europeană? Dincolo de toate aceste clişee, investigaţiile lui Erdmann aduc la lumină dramele intime ale celebrului personaj istoric, constituindu-se într-un roman memorabil, care transcende biografia, revelând totodată libertatea de a trăi şi de a iubi.

„Cu un aer de puştoaică, suflă într-o buclă care îi gâdilă obrazul… În ultima vreme, observă detalii pe care nu le-ar fi luat niciodată în seamă înainte să se fi apucat să scruteze, cu atenţie maladivă, viaţa Ecaterinei. Cea pe care istoricii o numesc «Messalina rusoaică» şi care, pentru Oleg, redevine o copiliţă de altădată – o mică prinţesă germană privind cum cade zăpada peste Marea Baltică…”, scrie Andreï Makine.

„Andreï Makine cultivă un stil elegant, deşi nu întotdeauna uşor de pătruns. Viziunea sa este pe atât de nemărginită, pe cât de bine stăpânită este proza”, notează “The Guardian”.

La Editura “Polirom” au mai apărut: “Crima Olgăi Arbelina” (2001), “Pământul şi cerul lui Jacques Dorme” (2004), “Femeia care aştepta” (2005), “Iubirea omenească” (2007), “Recviem pentru Est” (2008), “Viaţa unui bărbat necunoscut” (2010) şi “Cartea scurtelor iubiri eterne” (2011).

În 2005, scriitorul a fost recompensat cu Premiul “Prinţul de Monaco” pentru vasta sa carieră literară.

Noutăţile editurilor “Polirom” şi “Cartea Românească”

Editurile ”Polirom” şi “Cartea Românească” participă la cea de-a XX-a ediţie a “Gaudeamus” cu peste 1.000 de titluri, toate aflate la reducere, cu oferte speciale (cărţi la 10 lei), dar şi cu pachete promoţionale accesibile publicului larg, cu o reducere de 30-40%.

39 de noi titluri sunt lansate la această ediţie la standul editurilor, dar şi la Standul “Dacia” sau la “Bursa de contacte”.

Biblioteca Memoria

Cititorii pasionaţi de memorialistică pot găsi primele două titluri din noua colecţie Polirom, „Biblioteca Memoria. Jurnale, autobiografii, amintiri”, un proiect editorial inedit, ce reuneşte jurnale, memorii şi autobiografii de ieri şi de azi, cărţi rare redate publicului după multă vreme, cărţi consacrate, care şi-au câştigat deja o faimă binemeritată, ori texte inedite. Este vorba despre volumul “Amintiri de la Junimea din Iaşi”, de George Panu, mărturii ce dovedesc intuiţie de gazetar experimentat şi captivează cititorul prin farmecul relatării şi detalii mai puţin cunoscute din istoria grupării, precum şi de “Jurnalul” eseistei şi traducătoarei Alice Voinescu, în paginile căruia îi puteţi întâlni pe Nicolae Iorga, George Enescu, Regina Maria, Gala Galaction, Marietta Sadova, dar şi pe André Gide, Roger Martin du Gard, Paul Langevin, François Mauriac sau Ernst Robert Curtius.

Adriana Babeţi, critic literar şi unul dintre cei mai importanţi eseişti români contemporani, vă propune o incursiune fascinantă în lumea femeilor războinice, o călătorie virtuală ce porneşte din Antichitate şi ajunge până în secolul XXI, o poveste fascinantă avându-le ca protagoniste pe amazoane, femei de stirpe zeiască, după unii, fiinţe cât se poate de pământene, după alţii, “Amazoanele. O poveste”. Vă puteţi întâlni cu Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar şi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnişoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo şi Lisbeth Salander în volumul apărut de curând în colecţia „Plural M”.

La noi când vine iarna, volumul de amintiri al lui Mircea Diaconu

Noi titluri publicate în “Seriile de autor Polirom” se află, de asemenea, la standul editurii: “Filosofii paralele”, de Marta Petreu, un volum despre filosofia şi cultura românească, ce cuprinde dintr-o singură privire şi raiul ţiganilor lui Ion Budai-Deleanu, şi infernul comunist prin care a fost constrâns să treacă Blaga în ultimii ani ai vieţii sale; “Legături de sînge. Povestea Ioanei”, de Aurora Liiceanu, un tablou realist al vieţii în închisoare, un volum în care autoarea încearcă să stabilească dacă există un „cod genetic” al criminalilor sau dacă faptele acestora sunt rezultatul educaţiei şi al conjuncturii.

De neratat este şi întâlnirea cu profesorul Paul Cornea, prilejuită de lansarea volumului “Ce-a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, despre care Eugen Negrici notează: „Prin bogăţia excepţională a informaţiilor şi cantitatea impresionantă de viaţă, oferă o şansă şi celor care nu au avut parte la vreme de înţelepciunea, cordialitatea şi magia prezenţei Profesorului nostru”.

Cristian Tudor Popescu lansează la “Gaudeamus” o nouă carte, “Filmar” (colecţia „Ego. Publicistică”), un volum ce abordează subiecte legate de cinematografie, fără să ocolească însă analizele unor evenimente recente. Cunoscut cinefil, autorul trasează paralele între producţiile cinematografice şi viaţa reală, între personaje de film şi persoane publice, dar prezintă şi filme mai vechi sau mai noi, actori, regizori, festivaluri şi premiile oferite în cadrul acestora.

Filmar, noua carte a lui Cristian Tudor Popescu

Actorul Mircea Diaconu va lansa un roman emoţionant despre copilărie, “La noi, când vine iarna”, apărut de curând în colecţia „Fiction Ltd.”, şi în ediţie digitală. Un roman cu unchi şi mătuşi, cu bunici şi vecini – unii îngeri protectori, alţii demoni cu chip uman –, în care un suflet inocent ne arată că binele din oameni poate învinge şi în cele mai întunecate vremuri.

Varujan Vosganian, autorul romanului “Cartea şoaptelor” (tradus deja în numeroase limbi, considerat de critică o epopee a secolului XX, o carte identitară pentru poporul armean), lansează “Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri” (Fiction Ltd.), un volum care ne previne că, dacă memoria, ca stare de luciditate, nu se regăseşte în prezentul şi chiar în viitorul nostru, viitorul nu va fi decât o reîntoarcere în trecut.

„Omul contemporan, devenit un mutant genetic al societăţii de consum, este mai mult decât obsedat de începuturi, el are o foame de începuturi.” Acesta este punctul de plecare al celui mai recent roman semnat de Matei Vişniec, “Negustorul de începuturi de roman”, apărut în colecţia „Proză” a Editurii “Cartea Românească”, şi în ediţie digitală, ce va fi lansat, de asemenea, la Gaudeamus 2013.

“Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut” (colecţia „Ego. Proză”), de Tatiana Niculescu Bran, o incursiune ameţitoare în istoria personală şi în cea colectivă, un roman în care Generaţia pierdută a Basarabiei interbelice se întâlneşte cu generaţia Pink Floyd a României comuniste, va fi, de asemenea, lansat la această ediţie.

Cărţi-eveniment şi întâlniri cu personalităţi remarcabile

Dacă iubiţi proza scurtă, Editura “Polirom” vă propune pentru această ediţie a Târgului 40 de texte de o mare varietate stilistică, scrise de 23 de autori, cele mai bune povestiri ale celor mai buni autori de proză scurtă din anii 2000. Este vorba despre antologia “Best of: proza scurtă a anilor 2000”, coordonată de Marius Chivu, disponibilă şi în ediţie digitală.

Patru cărţi-eveniment din colecţia „Biblioteca Polirom” îi aşteaptă pe iubitorii de literatură: “Teatrul lui Sabbath”, de Philip Roth, un roman excepţional, câştigător al “National Book Award for Fiction” în 1995, tradus din limba engleză de Iulia Gorzo; “O femeie iubită”, cel mai recent roman al scriitorului francez Andreï Makine, traducere din limba franceză de Daniel Nicolescu.

“Cevdet Bey şi fiii săi”, de Orhan Pamuk, traducere din limba turcă şi note de Luminiţa Munteanu, este un roman ce acoperă viaţa a trei generaţii, de la începutul secolului XX şi până în zilele noastre, şi îşi desfăşoară istoria alături de întâmplări ce au marcat viaţa mai mult sau mai puţin necunoscută a Turciei.

“Tzukuru Tazaki cel lipsit de culoare şi anii săi de pelerinaj” se dovedeşte a fi un roman fermecător despre memorie, prietenie şi iubire, marca Haruki Murakami, traducere din limba japoneză de Florin Oprina.

Vă dau întîlnire la standul editurii: Viorel Achim, Adrian Alui Gheorghe, Adriana Babeţi, Ştefan Baghiu, George Banu, Tudor Caranfil, Paul Cornea, Bogdan Costin, Bogdan Coşa, Marius Chivu, Daniel Cristea-Enache, Gabriel H. Decuble, Mircea Diaconu, Gellu Dorian, Andrei Dósa, Ioana Ieronim, Aurora Liiceanu, Marin Mălaicu-Hondrari, Ileana Mălăncioiu, George Neagoe, Ioana Nicolaie, Tatiana Niculescu Bran, Georgeta Pânişoară, Ion-Ovidiu Pânişoară, Marta Petreu, Adelin Petrişor, Ioan Pop-Curşeu, Cristian Tudor Popescu, Răsvan Popescu, Ana Maria Sandu, Adrian Schiop, Stelian Ţurlea, Daniel Vighi, Matei Vişniec, Varujan Vosganian, Dinu Zamfirescu.

Programul lansărilor

Astăzi, la ora 13.00, au fost lansate volumul de poezie “Cînd strugurii se prefac în vin”, de Ioana Ieronim, prezentat de Dan Cristea şi Daniel Cristea-Enache, urmat de romanul “Istoria din cutia de pantofi”, de Daniel Vighi, despre care au vorbit Ovidiu Şimonca şi Ana-Maria Tăbârcă.

Alex Ştefănescu, George Arion şi Daniel Cristea-Enache aşteaptă publicul pentru lansarea romanului “Caz închis”, de Stelian Ţurlea, iar Paul Cernat şi Ana-Maria Tăbârcă vor vorbi despre “Asul de pică: Ştefan Aug. Doinaş”, de George Neagoe.

Tot astăzi puteţi afla părerile criticilor despre volumele “Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi”, de Ioan Pop-Curşeu şi “Cum să faci primul milion”, de Bogdan Costin.

Lansarea cărţii “Vina tragică”, de Ileana Mălăncioiu, va beneficia de aprecierile criticilor Eugen Negrici, Daniel Cristea-Enache, iar Dan C. Mihăilescu şi Ana Maria Sandu vor prezenta volumul de poezie “Autoimun”, de Ioana Nicolaie.

La orele serii, vă puteţi întâlni cu Paul Cernat şi Claudiu Komartin în discuţia despre cartea de poezie “Spre Sud, la Lăceni”, de Ştefan Baghiu.

Sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 12.00, seria lansărilor începe cu “Ce a fost – cum a fost. Paul Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache”, comentată de Livius Ciocârlie, Eugen Negrici, H.-R. Patapievici.

Cea de a doua lansare a zilei vă prilejuieşte o bucurie rară: în prezenţa autorului, regizorul Felix Alexa, poetul şi criticul Nicolae Prelipceanu şi Matei Martin, vă vor introduce în tainele volumului “Iubire şi neiubire de teatru”, al celebrului teatrolog George Banu.

Vor urma aprecierile criticilor Alex Ştefănescu, Sebastian Vlad Popa la adresa romanului “Negustorul de începuturi de roman”, de Matei Vişniec, şi lansarea incitantei cărţi “Amazoanele. O poveste”, de Adriana Babeţi.

În “Seria de autor Marta Petreu” veţi putea descoperi volumul “Filosofii paralele”.

Lansarea volumului “Medaliile succesului. Volumul II. Şcoala de vis”, de Georgeta Pânişoară şi Ion-Ovidiu Pânişoară, va fi urmată de cea a unei cărţi din “Seria de autor Aurora Liiceanu”, intitulată “Legături de sînge. Povestea Ioanei”.

După-amiaza prilejuieşte întâlnirea cu romanul “Povestea domniţei Marina şi a basarabeanului necunoscut”, de Tatiana Niculescu Bran, şi, mai ales, cea cu scriitorul de faimă mondială Andreï Makine şi romanul său “O femeie iubită”. Tot atunci vor fi lansate şi “Teatrul lui Sabbath”, de Philip Roth, “Cevdet Bey şi fiii săi”, de Orhan Pamuk, şi “Tsukuru Tazaki cel fără de culoare şi anii săi de pelerinaj”, de Haruki Murakami. Vor vorbi despre ele Aurora Liiceanu, Elisabeta Lăsconi, Luminiţa Munteanu, Dana Jenaru, Bedros Horasangian, Cristian Teodorescu, Florin Oprina, Costi Rogozanu.

Nu rataţi nici lansările cărţii “Lunetistul”, de Marin Mălaicu-Hondrari, a antologiei “Best of: proza scurtă a anilor 2000”, de Marius Chivu (editor), care vor încheia ziua.

În ultima zi a Târgului, duminică, 24 noiembrie, seria întâlnirilor începe la ora 12.00, cu Cristian Tudor Popescu şi volumele sale “Filmar” şi “Copiii fiarei”. Urmează “Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri”, de Varujan Vosganian, “Cutia cu maimuţe. Jurnal”, de Răsvan Popescu.

La ora 13.00: un autor iubit de amatorii de literatură, dar şi de cei de teatru şi nu numai: Mircea Diaconu cu “La noi, când vine iarna”.

Ana Maria Sandu vă propune apoi romanul “Aleargă”, iar Adelin Petrişor lansează “Ţara cu un singur gras”.

“Soldaţii. Poveste din Ferentari”, de Adrian Schiop, “Poker. Black Glass”, de Bogdan Coşa, volumele de poezie “American Experience”, de Andrei Dósa şi “Şaizeci de pahare la o masă”, de Gellu Dorian, marchează ultimele momente ale prezenţei editurilor “Polirom” şi “Carte Românească” la Târgul Gaudeamus, prezenţă încheiată cu lansarea, la ora 15.30, a unui “Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc”, de Tudor Caranfil.

Peste 1.000 de titluri, la Humanitas

Vineri, 22 noiembrie, la ora 16.00, sunteţi aşteptaţi la lansarea unei cărţi ce promite a fi încântătoare: “Jurnal de călătorie. Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea”, de Nikos Kazantzakis, urmată de cea a “”Amintirilor despre Caragiale”, semnată de Ştefan Cazimir, prezent la standul editurii alături de Dan C. Mihăilescu, şi un alt volum promiţător, “Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieţi spusă de contemporani”, de Cătălin Cioabă.

Un roman continuă seria lansărilor: “Pantera din subterană”, de Amos Oz, prezentat de Tania Radu, Marina Constantinescu şi Denisa Comănescu.

Ziua se termină cu noi apariţii în colecţia „Istorie”: “Diavolul în istorie. Comunism, fascism şi câteva lecţii ale secolului XX”, de Vladimir Tismăneanu, “Memorialul durerii. Întuneric şi lumină”, de Lucia Hossu Longin şi “Moştenirea Kremlinului. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare”, de Ion Mihai Pacepa. Invitaţi: Lucia Hossu Longin, arh. Emil Mihăilescu, Sorin Lavric, Cătălin Strat.

Ultima lansarea a zilei: “Jurnalul unui fotograf”, de Emanuel Tânjală, comentat de Dan C. Mihăilescu, Emanuel Tânjală şi Lidia Bodea.

Sâmbătă, 23 noiembrie, sunteţi invitaţi la “Mozaic istorico-literar Secolul XX”, de Dinu Pillat, prilej cu care o puteţi asculta vorbind despre volum pe Monica Pillat, alături de George Ardeleanu.

Lucian Boia va fi prezent cu trei noi editări: “Capcanele istoriei”, ediţia de colecţie “De ce este România altfel?”, şi audiobook-ul “Sfârşitul Occidentului?”, comentate de autor şi de Radu Paraschivescu.

O carte cu declarată tentă autobiografică, “Acum ştiu cine sunt. Însemnări şi aduceri aminte”, de Grigore Leşe, va fi lansată la ora 12.30, urmată de un volum despre care s-a vorbit deja mult, “Dragul meu turnător”, de Gabriel Liiceanu.

O întâlnire încântătoare se anunţă cea cu Andrei Pleşu, care îşi va prezenta, alături de Dan C. Mihăilescu şi Lidia Bodea, volumul “Din vorbă-n vorbă”.

O ediţie aniversară a “Jurnalul de la Păltiniş”, de Gabriel Liiceanu , va prilejui comentariile invitaţilor: Andrei Pleşu, Dan C. Mihăilescu, Sorin Mărculescu, Gabriel Liiceanu.

Pornind de la noile ediţii ale cărţilor “Viaţa începe vineri” şi “În intimitatea secolului 19”, de Ioana Pârvulescu, este programată, la ora 15.15, o discuţie despre România de ieri şi de azi, cu Tania Radu, Horia-Roman Patapievici şi Ioana Pârvulescu.

Dan C. Mihăilescu va lansa un volum al cărui titlu cucereşte din start, “Castelul, biblioteca, puşcăria. Trei vămi ale feminităţii exemplare”.

La ora 16.30 nu rataţi “Baladele usturoiului din Paradis”, de Mo Yan, despre care vor vorbi Tania Radu, Luminiţa Bălan, Elisabeta Lasconi şi Denisa Comănescu.

Nu mai puţin incitant este titlul “Maimuţa carpatină” al volumului fermecătorului Radu Paraschivescu, prezentat, alături de autor, de Andrei Pleşu şi Lidia Bodea.

Ultimele ore ale zilei sunt rezervae volumelor “Rătăcirile lui Herman Melville”, de Jay Parini, “Fals tratat de manipulare”, de Ana Blandiana, şi “Novecento”, de Alessandro Baricco, la acesta din urmă onorurile de gazdă aparţinând Smarandei Bratu Elian, lui Vlad Russo şi Vlad Zografi şi Denisei Comănescu.

Duminica, 24 noiembrie, în colecţia „Ştiinţa”, vor fi lansate volumele “Vă ţineţi de glume, domnule Feynman! Aventurile unui personaj ciudat!”, de Richard P. Feynman, “Omul cuantic. Biografia ştiinţifica a lui Richard Feynman” de de Lawrence M. Krauss, “Unu, doi, trei. Matematica absolut elementară” de David Berlinski, şi ”Teoria atomică şi descrierea naturii”, de Niels Bohr. Invitaţi: Victor Bârsan şi Vlad Zografi.

O carte ce se anunţă mai mult decât tentantă, “Sânge şi splendoare. Un roman despre familia Borgia”, de Sarah Dunant, va fi comentată de Marina Constantinescu, Dana Jenaru, Elisabeta Lasconi şi Denisa Comănescu.

Ea este urmată, în seria “Bestselleruri Humanitas Fiction”, de “Blândeţea nopţii”, de Scott Fitzgerald, “Imperfecţioniştii”, de Tom Rachman, “Fascinaţie”, de Ann Patchett, “Parfum de curtezană” de Sawako Ariyoshi, şi “Visătoarea din Ostende”, un minunat volum de Eric-Emmanuel Schmitt.

La ora 14.30, fanii lui Mario Vargas Llosa îi pot auzi pe Marin Mălaicu Hondrari şi Radu Paraschivescu vorbind despre “Eroul discret”.

Volumul “De la Waters la Similea. Oameni cool scriu despre muzica lor”, de Radu Paraschivescu (editor), va fi comentat de autor şi de Dan C. Mihailescu, la ora 15.00.

În colecţia „Memorii/Jurnale” vor fi lansate “Închisoarea noastră cea de toate zilele”, de Ion Ioanid, “Din viaţa familiei Ion C. Brătianu”, de Sabina Cantacuzino, mărturii ale unei istorii marcate nu odată de momente tragice. Îi veţi putea asculta vorbind despre aceste volume pe Monica Pillat, Dan C. Mihăilescu şi Lidia Bodea.

Câteva adevăruri simple despre istoria românilor

Adrian Cioroianu acordând autografe

Sâmbătă, 23 noiembrie 2013, începând cu ora 13.00, la standul “Curtea Veche Publishing” va avea loc lansarea volumului “Cea mai frumoasă poveste. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor”, de Adrian Cioroianu, o carte de istorie cu poveşti reale despre oameni, fapte şi întâmplări care ne-au marcat trecutul în ultimul secol şi jumătate. La eveniment, alături de autor, vor lua cuvântul Luca Niculescu, Ion M. Ioniţă şi Beatrice Comănescu.

Împreună cu TVR, Adrian Cioroianu a trecut la realizarea unui serial de 101 episoade din istoria noastră. Fiecare astfel de episod spune o poveste, în numai 5 minute de film. Paginile cărţii reprezintă, adaptate, scenariile propuse pentru aceste scurte documentare. Sunt poveşti reale, despre o lume reală – sau despre fantasmele românilor dintr-o epocă sau alta. De la povestea coroanei lui Carol I şi până la vânătorile lui Nicolae Ceauşescu, de la războaiele pe care le-am câştigat şi până la tratatele care ne-au modificat frontierele, trecutul nostru este plin de astfel de poveşti. Autorul spune poveşti nu pentru că idealizarea trecutului ar fi obligatorie – ci pentru că Istoria, de fapt, aceasta este: o poveste, pe cât posibil mai apropiată de realitatea de altădată. Un istoric este un cercetător al trecutului, desigur, dar, înainte de toate, el este un profesionist care spune o poveste despre cei ce-au fost şi cele ce s-au întâmplat.

Adrian Cioroianu este autorul volumelor de succes „Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc” (2005) şi „Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială” (2009), ambele apărute la “Curtea Veche Publishing”.

Născut în 1967, la Craiova, este Doctor în Istorie al Universităţii “Laval” din Québec, Canada, şi al Universităţii Bucureşti. Specializat în Istoria Contemporană a României, lucrează din 1993 în Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (ca profesor, în prezent), unde susţine cursuri (pentru licenţă şi Masterat) de “Istorie a regimului comunist din România” şi de “Istorie a Rusiei postsovietice”. Din octombrie 2011, este director al Departamentului “Istoria Românilor şi a Sud-Estului Europei” din Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti.

O adevărată rememorare a vieţii Capitalei

Spicuim câteva lansări interesante din propunerile editurii “Vremea”.

Vineri, la ora 16.00, criticul literar Valeriu Rîpeanu va prezenta volumul “Avatar” de Mihai Giugariu.

Cu un titlul ce intrigă, “Un ID secrret pentru amor concret” se prezintă în faţa cititorilor Manu Pencea, volumul fiind comentat de Mihai Adrian Buzura, director de imagine TVR.

Sâmbătă, 23 noiembrie, scriitoarea Victoria Dragu Dimitriu propune un nou volum cu parfum evocator: “Trei Doamne cu poveşti din Bucureşti”, apărut în colecţia “Planeta Bucureşti”, ca şi “Străzi din Bucureşti şi numele lor”, de Aurel Ionescu, “Amintirile mele între Bonaparte şi Domeniilor” de Radu Mihai Dimancescu, “Mătuşi fabuloase şi alte istorioare bucureştene”, de Silvia Colfescu. Invitaţi la această adevărată rememorare a vieţii Capitalei sunt Nicuşor Dan (Asociaţia Salvaţi Bucureştiul), Prof. ing. Nicolae Noica, fost ministru al Domeniului Public, autor al unor importante lucrări despre instituţiile şi personalităţile bucureştene, şi Stelian Tănase, scriitor, jurnalist.

După-amiza este jalonată de lansarea volumului “Evgheni Evtuşenko pe limba lui Ştefan Dimitriu”, prezentat de scriitorii Ştefan Mitroi şi Lucian Avramescu, şi, de la ora 17.30, de noile apariţii din colecţia “Poesis”: “Genialogii pentru fata frumoasă: Cristian Bădiliţă şi culorile poeziei. Carte şi arte”, “Lacunare”, de Conu Marius, şi “Jumătatea Dumnezeului Femeie” de Daniel Dăian.

Ofertele Editurii “Paralela 45”

Editura “Paralela 45” aduce la Târg, aşa cum şi-a obişnuit cititorii, o serie de cărţi interesante, grupate în mai multe colecţii.

Vineri după-amiază, de la ora 16.00, în colecţia “Cercul de lectură şi scriere creativă” au fost lansate volumele “Jurnalul unei pisici asasine”, de Anne Fine, prezentat de Simona Popescu, Daniela Miscov şi Alina Luca, “Dinozaurii vin spre seară”, primul volum din seria “Portalul magic”, de Mary Pope Osborne, şi “Cartea experimentelor ştiinţifice. Seria „Enciclopedia puştilor”, de Tom Robinson.

Un alt volum propus astăzi, “Proces de creponare cu păianjeni, zmeură şi ceaţă”, de Mihai Dragolea, aparţine colecţiei “Biblioteca românească”, iar “Mega Sutra”, de Leonard Ancuţa, face parte din colecţia „Avanpost”.

Sâmbătă, 23 noiembrie, lansările încep la ora 14.00, cu “Reguli simple pentru o educaţie armonioasă. Lecturi şi activităţi psihoeducative pentru copii, la grădiniţă şi acasă. 4-6 ani”, de Ioana Andreea Ciocâlteu, colecţia „Foarte bine!”, continuă cu “Mişcarea de rezistenţă”, de George Dumitru, din colecţia „Conexiuni”.

Colecţia „Biblioteca românească” revine cu “Înainte şi după (războiul rece)”, de Viorel Marineasa, prezentat de Ion Bogdan Lefter, Viorel Marineasa şi Tudor Călin Zarojanu, şi “Ikebana”, de Liviu Georgescu, comentat de Ioan Es. Pop şi Mihail Gălăţanu.

Ziua se termină cu “O istorie subiectivă a tranziţiei filmice”, vol. 3, de Valerian Sava, publicat în colecţia „Sinteze”.

Duminică, 24 noiembrie, sunteţi invitaţi la lansarea volumelor “Acasă”, de Bogdan Brătescu, şi “Zapping”, de Daniel Pocovnicu, din colecţia „Conexiuni”, iar în seria „Ion Bogdan Lefter” este propusă “Scurta istorie a romanului românesc”, ediţia a II-a, comentată de Eugen Negrici şi Călin Vlasie.

Editura “Paralela 45” încheie programul evenimentelor cu un volum din colecţia „Cărţi practice – diete”: “Dieta revoluţionară prin porţionare”, de Ian K. Smith.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.