Construcţiile, care înseamnă circa 7% din economia românească, „bifează“ în 2021 primul an de scădere, după doi ani de creştere, arată datele de la Statistică.
Scăderea este condusă de volumul de construcţii în infrastructură care, pe tot anul, a scăzut cu peste 6%, iar în ultimul trimestru cu peste 10%.
„Scăderea a fost mai ales în a doua parte a anului şi a fost în perioada în care firmele de construcţii au fost cele mai afectate de creşterile de preţuri. Peste acest lucru s-a suprapus şi o oarecare limitare a bugetelor aferente investiţiilor. În ultimele două luni au reapărut licitaţiile publice, dar a fost o perioadă de pauză în care au lipsit, prin urmare nu s-au încheiat noi contracte“, explică Cristian Erbaşu, proprietarul Construcţii Erbaşu, cel mai mare constructor din România.
Mircea Bolboacă, antreprenor român care deţine compania de construcţii CON-A din Sibiu, cu afaceri de 115 mil. de euro în 2021, spune că principalul motiv pentru care lucrările de construcţii au încetinit este legat de creşterea preţurilor, iar licitaţiile publice se fac la preţuri care au devenit nerealiste, odată cu majorarea preţurilor materialelor de construcţii şi energiei.
„Au fost probleme foarte mari legate de creşterile de preţuri la materiale, la motorină. În sectorul public lucrurile stau foarte grav şi la ora actuală, în sensul în care se pleacă la licitaţii cu evaluări făcute de studii de fezabilitate în urmă cu 2-3 ani şi sunt departe de preţurile actuale. Sunt foarte multe companii serioase care nu se duc la licitaţie, pentru că nu pot face pe acele preţuri“, a spus el. Evoluţia volumului construcţiilor de infrastructură (construcţii inginereşti), cea mai importantă componentă a sectorului de construcţii, arată că investiţiile publice în infrastructură au scăzut, mai ales în toamnă, când a început criza politică care a durat mai bine de două luni.
„Impactul scăderii este semnificativ, având în vedere că în perioada anterioară construcţiile au avut o dinamică foarte bună şi au influenţat pozitiv rezultatele PIB. Scăderea se înregistrează la infrastructură şi este în legătură cu investiţiile publice. Fără îndoială că bănuiala este că dezorientarea politică de la finalul anului a avut acest efect“, spune Aurelian Dochia, analist economic.
Datele de la Finanţe privind cheltuielile de capital, adică investiţiile din bugetul de stat, confirmă: în septembrie 2021, prima lună de criză politică, investiţiile de la bugetul de stat au fost de 1,9 mld. de lei, în scădere cu 50% faţă de septembrie 2020, când cheltuielile de capital au fost de 3,8 mld. de lei.
Chiar dacă volumul de construcţii rezidenţiale a continuat să crească, per total construcţiile au scăzut, trase în jos de infrastructură, care face jumătate din piaţa de construcţii. Scăderile au trecut de -14% în septembrie şi octombrie, iar infrastructura a scăzut cu 20-25%.
„Studiile de fezabilitate sunt de multe ori de o calitate îndoielnică. Din cauza documentaţiei şi legislaţiei, autorităţile locale nu pot lua decizii pe şantier. Cei care gestionează investiţiile sunt în situaţii dificile şi uneori nu iau decizii din cauza birocraţiei profunde“, a mai spus Mircea Bolboacă.
Care sunt perspectivele pentru 2022? Nu prea bune, spune Cristian Erbaşu, care adaugă la lista de provocări şi problema lipsei forţei de muncă. „În continuare vor fi afectate achiziţiile, pentru că achiziţiile se fac pe bugete subevaluate. În continuare se vor contracta proiecte în care antreprenorii vor fi spui în mare dificultate. Noile contracte vor fi extrem de greu de implementat. În continuare legislaţia este foarte stufoasă, metodologiile sunt extrem de ineficiente“, mai spune el.
@andrei – ai dreptate, totul a luat-o razna, nu am fost inspirat sa-mi iau un teren pe langa cluj acu vreo 10-15 ani, mi se parea scump atunci 25.000, acum nu mai am sanse sa-mi fac o casa in cluj. Desi castigam binisor, si eu si sotia, peste 1000 euro fiecare, stiu ca tot in ap de 55 mp vom locui pana la pensie cu cei doi copii. Inca mai astept o minune, sa cada piata imobiliara. Desi am investit si la tara, la 50 km de cluj, unde imi fac o casa in curtea socrilor, unde ne vom retrage peste 12 ani cand iesim la pensie, lasand ap copiilor. Nu stiu daca vor mai fi vremuri pt o casa in clun si nu stiu daca voi mai avea energia sa o ridic!
Eu doar am dat exemplu. Știu că la Cluj e varza. Daca nu ești IT- ist nu au nicio șansă în viața asta la o căsuță. Vezi caverna aia de 11mp vor 37mii de euro. In 2016 am luat o casa de 80mp la cheie și mansarda goala + 400 mp de teren cu toate utilitățile 58mii de euro, dar am mai băgat diferență 5000 terasă de 25, beci de 20 și materiale, centrala, geamuri mai de calitate. Apoi cu încă 5000 de euro am construit la o calitate net superioara și mansarda iar acum am 125mp utili și 35 spatii de depozitare. Acum același model de casa, dar micșorat la 70mp și terenul doar 300mp, este 85mii. E aberant.
@andrei – pai esti fericit, ce as vrea eu o casa ca aia in cluj! Doar ca aici casa aia de 85.000 e 150.000 la marginea orasului! Ca un teren de 500 mp mai jos de 50.000 nu gasesti, tot la periferie! Si sunt de acord ca marja de profit e undeva la 80/100% pentru dezvoltator, dar va mai scadea. Spre comparatie, am construit in regie proprie in suceava o casuta de 40 mp, terminata anul trecut, cu 10.000 euro, cu apa curenta si incalzire pe lemne! Doar acoperisul, tencuitul interior si electrica am platit pe altii, restul facut de mine si un frate.
Aici la 100 lei investiti se scoate acum 250 lei!bancile au profit dublu fata de europa,la talevizor vezi reclame cu diamante,masini jaguar,tembelii de politicieni care se cearta si in afara de asta da cu japca in fonduri!!!in rest,in Romania este frig,foame, boala,razboiul bate la usa !in schimb a dat 31 mld.euro pe arme,in timp ce poporul moare!!!sau pleaca in pribegie!!!salutare!
Cum e în scădere and oriunde te uiti în București se construiesc blocuri-bloculete peste tot, în zone care sunt deja aglomerate? Nu mai vorbesc de orășelele care apar ca ciupercile după ploaie în camp.
De v-ati duce in cap cu constructiile voastre. Aveti niste pretentii la marja de profit aberante. Spre exemplu, in Iasi, pe marginea orasului, o casuta de 70mp si vreo 300 de mp de teren, costa 85 mii de euro. Terenul e maxim 8000 de euro si constructia, minimalist executata, adica fara tencuiala exterioara ci cu poliestiren direct pe caramida, fara placa de beton la plafon, nu crece mai mult de 40mii de euro, sa punem 45 de mii dar e fortat. 45+8, adica preturile maxime = 53 Deci se vrea un profit de 32 de mii de euro, dar eu cred ca lejer profitul e peste 35 mii / imobil. Foarte mult. Foame mare, dar stati putin. Credite se scumpesc de la o zi la alta, oamenilor nu le mai ajung banii de la o luna la alta, asa ca din ce in ce mai putini clienti vor fi. Atunci sa va vad. IN criza din 2008, in Spania imi spunea un prieten din domeniu constructiilor ca dezvoltatorii daca scot 10% profit sunt multumiti, iar daca scot peste 15% sunt la cer. Aia mi se pare decenta. Tot ce a, scris e valabil si la creditele imobiliare, bancile din Romania au o foame de bani cum nu gasesti in toata UE si BNR le permite frate. Tara cu cel mai mic venit din UE, aproape, cu cele mai mari dobanzi bancare si vorbim de perioada cand nu a fost inflatie prin 2018 aveam ROBOR de 3.5. Sa vedeti acusica ROBOR de 5-6%. Va fi jale.
Nu mai dati informatii gresite.Cum se gaseste un colt liber intre blocuri,intre case,fara nici o sistematizare,apar blocuri construite in dunga,stricand aspectele unui oras civilizat,[mai degraba cu cele din lumea a treia,]apare in constructie cate un bloc.Apar ca ciupercile dupa ploaie de miri pe unde>Preturile au explodat cu toate ca ele au inceput sa fie construit in anii anteriori?Problema este de fapt cine le va mai cumpara,cand salariile,pensiile nu au crescut,?
Fleosk!
Dar in toti cei 32 de ani de Epoca de Aur Capitalista om fi avut vreo crestere la ceva? Doar la hoti/mp, la comisioane, spagi, salarii si pensii nesimtite si la specula.
Aaaaa, uitai: am avut niste cresteri fantastice la studiile de fezabilitate.