Un chestor al Senatului cere desecretizarea ședinței care a dus la anularea alegerilor. Solicitare către CSAT

Ninel Peia a mai cerut declasificarea și comunicarea stenogramei integrale a ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, precum și comunicarea hotărârii adoptate în cadrul respectivei ședințe, cu indicarea temeiului legal și a eventualelor voturi exprimate.

Acesta a mai notat că dorește și „analiza temeiului juridic care a stat la baza eventualei sesizări sau informări a altor instituții ale statului în legătură cu aspectele discutate”.

Acesta și-a motivat solicitarea către CSAT prin faptul că aspectele discutate în cadrul ședinței din 28 noiembrie 2024 reprezintă o chestiune de interes public.

„Ședința CSAT din 28 noiembrie 2024 a avut ca obiect analiza unor elemente considerate a avea impact asupra securității naționale în contextul procesului electoral. Având în vedere consecințele instituționale și constituționale ulterioare generate de evaluările formulate în cadrul acelei ședințe, consider că accesul la documentele care au fundamentat respectivele concluzii reprezintă o chestiune de interes public major și de control parlamentar legitim. Într-un stat de drept, securitatea națională și transparența democratică trebuie să funcționeze în echilibru”, a transmis acesta.

„Un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok”

Amintim că ședința CSAT a fost convocată de președintele Klaus Iohannis. În cadrul întrunirii, membrii CSAT au constatat că în primul tur al alegerilor prezindețiale din 2024 au existat atacuri cibernetice „cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”.

„De asemenea, a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială.

Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”, transmiteau reprezentanții CSAT după ședință.