Dialog cu doamna judecător Mădălina Afrăsinie, președintele Secției a VI a Civilă din TRIBUNALUL BUCUREȘTI;
– Doamnă judecător Mădălina Afrăsinie, vă rog să faceți o delimitare între justiția din România din comunism și aceea de acum. Ce s-a schimbat în sistem, dincolo de presupusa eliminare a ordinelor partidului unic și Securității? Au fost înlocuite aceste dispoziții de anihilare a legii și a rolului activ /independent al judecătorului ? Vă întreb fără a vă raporta neapărat la experiența personală.
-Vă mulțumesc pentru încrederea acordată, ca să nu zic pentru riscul asumat, prin a-mi adresa aceste întrebări. Nu știu cum era justiția în vremea comunismului, pentru că, fiind un copil, nu m-a interesat. Deci nu pot să compar…
-Cum este justiția de acum?
-Unii spun că este echilibrată (astfel nu mi-aș putea explica cum de am rezistat aproape 18 ani în magistratura „de scaun”), nedreaptă (așa cum susțin multi dintre cei care au pierdut procesele sau cei care au fost ținuți în arest și apoi achitați), complice cu un anumit serviciu de informații (având în vedere încheierea protocoalelor de colaborare/cooperare)…
Cum o văd eu? Ca un serviciu public care încearcă să facă dreptate, într-o lume nedreaptă. Independența judecătorului există și asta ține de fiecare dintre noi. Eu tot spun ca degeaba îmi scrie mie în Constituție că sunt independentă, pentru că, dacă eu nu așa mă simt și nu acționez ca un om independent, atunci vorbim doar din cărți și doar pentru a ne afla în treabă.
Presupunând că existau acele ordine ale partidului și/sau Securității (v-am spus, fiind copil nu cunosc amănunte referitoare la modul în care se realiza actul de justiție), îmi place să cred ca așa ceva nu se mai regăsește în prezent în îndeplinirea actului de justiție, iar asta nu ține de rolul activ al judecătorului ci de independență lui.
– Vă considerați un magistrat marcat negativ de subminarea, de-acum notorie, a actului de justiție din ultimii 10-15 ani?
-Actul de justiție înfăptuit de mine, ca judecător, nu a fost, în vreun fel, marcat negativ, pentru că soluțiile au fost pronunțate potrivit legii, având în vedere probatoriul administrat de părți, în fiecare dosar.
– Când ați constatat prima dată, și ulterior desigur, că vi s-au încălcat drepturile de magistrat, împotriva legii române și internaționale, chiar în calitate de șef al unei secții a Tribunalului București ?
-Când au apărut în media protocoalele de colaborare între un serviciu de informații și instituții din justiție. Sau erau protocoale de cooperare, că nu mai îmi amintesc?! A fost momentul când am realizat că tot ceea ce noi am construit, s-a dărâmat și asta pentru că, ceea ce un fost ministru a spus, respectiv că „drepturile fundamentele sunt un lux teoretic”, „a fost reglementat”…
– Știți că există absurd desăvârșit, sub aspectul încălcării minimei legalități, în judecarea cauzelor la instanțele Tribunalului București? Știți că se judecă „după ureche”, sau ordin de acum 20 de ani, ca „și cum” comunismul nu a căzut? Știți că acești judecători vă sunt colegi de serviciu, deși instanța e suverană și așa trebuie să rămână ?
– Un fost tovarăș președinte a spus ca jumătate din magistrați sunt corupți, iar cealaltă jumătate, incompetentă. Se judecă ”după ureche” sau ”la ordin”? De 10 ani sunt judecător cu grad de tribunal. Adică judec, potrivit art.95 C.proc.civ., atât cauze în fond cât și cauze în căile de atac și, în toată această perioadă nu am avut spre soluționare dosare judecate la fond potrivit caracteristicilor enunțate de dumneavoastra.
Că se greșește? Eu cred că, atâta timp cât o soluție este reformată în căile de atac, da, înseamnă că acel judecător fie a apreciat greșit probatoriul administrat, fie în calea de atac au fost administrate probe noi, fie a dat o altă interpretare dispozițiilor legale! Se poate vorbi despre rea voință sau gravă neglijență, în soluționarea acestor dosare? Tocmai pentru asta există Inspecția Judiciară, care, în urma analizării celor reclamate întocmește un raport care este supus analizei Secției de Judecători din cadrul CSM., care pronunță o soluție ce poate fi contestată la instanță.
Iar subordonarea judecătorilor, mie, în calitate de președinte de secție, nu există, având în vedere că judecătorii, potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor : ” sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali, având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii”
Deci, între colegii judecători din cadrul secției și eu, în calitate de Președinte de Secție nu există nici un fel de subordonare.
– Ce date constitutiv- intelectuale și morale, trebuie să dobândească un judecător pentru a reuși să existe cu adevărat, ca un reprezentat al al forței dreptului, dincolo de prerogativele absolute?
-Să fie om ! Este mai mult decât suficient. Să fie dornic de a învăța, să înțeleagă că nu le știe pe toate, că nu este un mic ”dumnezeu„ pe pământ, să citească foarte mult și nu doar cărți de specialitate, să înțeleagă că, pentru cel care vine în fața lui, dosarul acestuia este ”cel mai important” și, în consecință, trebuie să se aplece cu aceeași dăruire, așa cum se apleacă asupra fiecărui dosar.
Și îmi permit să citez din Rugăciunea unui judecător „Ajuta-mă, Doamne ! Fă-mă să fiu drept şi hotărât, cinstit şi curat, moderat şi blând, deschis şi umilit. Să fiu necruţător faţă de greşeli, dar înţelegător cu cei care greşesc. Prieten al Adevărului şi ghid pentru cei ce-l caută. Să fiu cel ce aplică legea, dar, înainte de toate, acela care o împlineşte. Nu-mi permite niciodată să-mi spăl mâinile, ca Pilat în faţa nevinovăţiei şi nici să arunc, ca Irod, pe umerii celui batjocorit, haina de ruşine. Să nu mă tem de Cezar, de împărat, şi nici de frica lui să întreb poporul: Baraba sau Iisus? Verdictul meu să nu fie o anatemă dureroasă, ci un mesaj care regenerează, un cuvânt care reconfortează, lumina care clarifică, apa care spală, sămânţa care încolţeşte, floarea care trăsneşte din amărăciunea unei inimi umane”…
– Încrederea în Justiție nu exclude critica, chiar severă, a unor derapaje, cum sunt , din păcate, în țara noastră, unde avem diferite soluții contradictorii de la instanțe de grade diferite, în fapt impardonabile. Ce părere aveți despre rata alarmantă a cauzelor soluționate de CEDO, în favoarea petenților, raportate la profunditatea judecării pe fond a cauzelor?
-Orice critică este constructivă. Și da, sunt de acord ca, atunci când greșim, să fim criticați. Aspru! Iar toate aceste critici nu trebuie să fie privite de noi ca un atac împotriva noastră, pentru că în toate aceste situații nu este vorba despre noi, ci despre viețile pe care noi le salvăm sau le distrugem…
Cât privește rata cauzelor soluționate de CEDO, în perioada 1997-2016, potrivit statisticii, au fost pronuntate 1283 de hotărâri și decizii in cauzele contra României, numar care plasează Statul roman in primele cinci state dupa Turcia (3270), Italia (2351) si Rusia (1948), Ucraina (1126), Polonia (1125), Franța (985), Grecia (926), Bulgaria (614) și Moldova (339).
Sunt multe? Sunt puține? Nu știu, dar cred ca este vorba despre un cumul de factori care au condus la pronunțarea unor astfel de decizii… și prefer să nu comentez mai mult, la acest moment.
– Cât de liber este astăzi un judecător în aplicarea legii, așa cum percepeți d-vstră această libertate și sensul ei democratic-constituțional?
– Eu cred că un judecător este liber 100% atunci când aplică legea, altfel nu am putea vorbi despre actul de justiție, ci despre un simulacru…
– Cât de liberi au devenit românii liberi după 1989, raportat la dreptul comun și constituțional?
-Încă nu s-au obișnuit, 100%, cu acea libertate pentru care s-a murit la Revoluție. Parcă, uneori, chiar le este teamă să o afirme, să-și afirme drepturile și libertățile fundamentale. Mai avem de învățat și asta o pun pe seama faptului că suntem o democrație(”mioritică”) tânără care se simte amenințată ”de drobul de sare” care stă să cadă.
– De ce oare protestează judecătorii? Cum se exercită presiunea pe judecători?
-Am protestat și eu în anul 2009 și mi-am învățat lecția…nu cred în proteste pentru că, situația din instanțe este mult mai rea decât în 2009, nimic nu s-a schimbat după acel protest. Așa că nu vă pot sune de ce protestează unii judecători.
De vreo câțiva ani, tot aud că se fac presiuni asupra judecătorilor…dar, încă nu mi-am dat seama cum se manifestă această presiune. Adoptarea unor legi care nu ne mulțumesc nu se poate încadra într-o formă de presiune. Repet, judecătorul nu face legi. Dacă o lege mă nemulțumește, îmi place să cred că sunt destul de inteligentă astfel încât să formulez o acțiune în cadrul căreia să ridic excepția de neconstituționalitate a articolelor care consider că îmi afectează independența si/sau inamovibilitatea…
Faptul că un dosar „se judecă” în presă nu înseamnă că asupra mea se face vreo presiune. Eu nu judec dosarul funcție de ce spune unul sau altul in presă, ci eu judec dosarul funcție de probele care se administrează. Așa că nu cred că este cazul să ne victimizăm pentru că asta înseamnă profesia aceasta.
– Ce este încrederea în Justiție, pentru un magistrat onest, raportat la lege ?
-Faptul că, încă, nu am plecat din profesie.
– Un fapt de reținut este acela că un magistrat, persoană nobilă din punct de vedere profesional, cu mulți ani „vechime”, îmi spunea că o lege, citită de mai multe ori, capătă valențe sporite în interpretare. Îi dau, și cred că și dvs îi dați dreptate. Același fapt îl pot confirma în cazul unui text literar, filosofic, chiar de comunicare publică, respectiv la pronunțarea privind un eveniment. Cu alte cuvinte, e cazul la o sporită prudență față de pronunțări față de întemeierile în drept. E cazul să fim foarte prudenți, în general, foarte prudenți.
-Soluția pronunțată într-un dosar nemulțumeste pe cel care a pierdut, dar multumeste pe acela care a câștigat. Evident, se mai întâmpla și ca o soluție pronunțată să nemulțumească toate părțile acelui dosar. Dar asta nu înseamnă că trebuie să privim ”suspect” pe judecătorul care a pronunțat acea soluție. Plus că trebuie să avem în vedere și faptul că nu toate dosarele care au fost pronunțate sunt și atacate la instanțele ierarhic superioare, fapt ce ma face să cred că, totuși, că justițiabilii au încredere în noi, judecătorii.
– Cum se poate limita reaua-credință a judecătorilor, care se dovedește a fi o realitate, respectiv prin anularea pronunțărilor?
-Faptul că o soluție este schimbată în calea de atac, nu înseamnă rea credință, aceasta fiind clar definită de Art. 991 alin. 1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că – ”(1) Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane”.
Așa cum am spus și mai sus, o soluție se poate anula/schimba în calea de atac din mai multe motive: administrarea de probe noi, tranzacția sau încheierea unui acord de mediere între părți, renunțarea la judecată sau interpretarea/aplicarea greșită a legii si/sau probelor de judecătorul fondului. Or, aceasta interpretare și/sau aplicare greșită nu înseamnă că judecătorul fondului a acționat cu rea credință. Stiți, și judecătorul este om și el este supus greșelii. Ce putem face ca să nu avem greșeli? Asta, deja este utopie, pentru că soluția este pronunțată de un om nu de un robot. Putem începe, însă, cu un volum de muncă adecvat, cu o legislație clară, care să nu se modifice „de n” ori într-o lună, care să îi permită acelui om să nu mai greșească. Ar fi un bun început…
– Asociația profesională a judecătorilor are eficiență dincolo de latura sindical-profesională, respectiv în sensul elaborării unui sistem democratic? Cum vedeți confruntarea sistemului(de justiție)cu legiuitorul, în condițiile actuale?
-Asociațiile profesionale au participat activ la elaborarea diferitelor acte normative și au contribuit la întărirea democrației. Nu este o confruntare între asociații și legiuitor, ci este un dialog constructiv din care toți avem de câștigat.
Că nu întotdeauna legile la care au participat aceste asociații au fost adoptate așa cum si-au dorit, nu înseamnă că aceasta participare a fost lipsită de eficiență. Repet, procesul legislativ nu este atributul judecătorilor.
– Cum interpretați „Dați-ne legi clare și precise, de neschimbat; a interpreta legile este aproape același lucru cu a le corupe” ( Voltaire) ?
-Prin legile neclare, modificate fără să existe un studiu de impact și care au determinat și determină o practica neunitară, la nivelul țării.
– Cum vedeți sfârșitul acestei perioade, a denunțări criminalelor Potocoale, ca fiind o acțiune în spiritul unei normalizări? Este posibil un asemenea deziderat concret, al reformării, de incriminare a protocoalelor în sensul că au distrus/suspendat statul de drept?
-Atâta timp cât mai avem o arhivă SIPA, cât deciziile CSAT care au stat la baza încheierii acestor protocoale, nu putem să vorbim despre o normalizare.
Și da, aceste protocoale, din punctul meu de vedere, au îngenunchiat statul de drept și au arătat că ”drepturile fundamentale ale cetățenilor chiar sunt un lux teoretic”
– Are magistratul soluții pentru îndreptarea stării de fapt și de drept, în condițiile actuale din România?
-Da. Și aceste soluții sunt prevăzute în art. 4 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevede că ”Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesională continuă.
(2) Procurorii şi judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unui proces, că drepturile şi libertăţile individuale sunt garantate şi că ordinea publică este protejată”
Sunt singurele metode și mijloace prin care putem să îndreptăm ceva în țara asta.
– De ce nu este activat rolul Curții Constituționale, în opinia mea mult prea restricționat și nu întâmplător? Știți că unele instanțe activează legi abrogate, pe considerentul imposibilității controlului constituțional? Știți că sunt judecate cauze în baza unei legislații din criminalii ani ’50, chiar la Tribunalul București !?
-Curtea Constituțională este un rol bine definit atât în Constituție cât și în propria Lege de organizare și funcționare. Cât despre faptul că se judecă după legi abrogate sau în baza unei legislații din anii ”50, eu nu am cunoștință de așa ceva. Deci nu pot să comentez.
– Apărați Justiția, libertatea de expresie, în limita legii, desigur, sau este doar o aparență? În expresia unui scriitor, jurnalist sau chiar militant al străzii, libertatea de expresie poate fi când brutal/ concretă , când absolută. Ce este oare, în concepția unui magistrat, al d-stră, libertatea de expresie?
-Potrivit art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, „1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii sau idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. . .
2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, … pentru protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora…” Altfel spus, sunt liberă să fac ce vreau, dar libertatea mea este limitată de libertatea celorlalţi.
Prin Declaraţia privind etica judiciară, adoptată de Adunarea Generală a Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, în cadrul întâlnirii de la Londra, 2–4 iunie 2010, s-a subliniat că independenţa nu este de fapt pentru judecător ci „independenţa este dreptul fiecărui cetăţean într-o societate democratică de a beneficia de o justiţie care este independentă de puterea legislativă şi executivă şi care ocroteşte libertăţile şi drepturile cetăţenilor într-un stat de drept” şi „depinde de fiecare judecător să respecte şi să lucreze în scopul menţinerii independenţei justiţiei, atât în ceea ce priveşte aspectul individual, cât şi instituţional”. În concluzie, ce înseamnă pentru mine acest drept?
Este dreptul la liberă exprimare dar care are o limită şi anume dreptul cetăţeanului la o justiţie independentă, echidistantă faţă de politic. De asemenea, libertatea de exprimare a mea, ca judecător are ca limită şi protecţia reputaţiei sau drepturilor celorlalţi colegi magistraţi.
IN SFÎRSIT, UN INTERVIU CU UN MAGISTRAT NĂSCUT NU FĂCUT. FELICITĂRI DOAMNEI JUDECATOR MĂDĂLINA AFRĂSINIEI ȘI DOMNULUI IOAN VIERU! BRAVO, DOAMNĂ ȘI DOMNULE!
o fărîma de adevar pentru o lume ceva mai normala
Felicitari! Transpira libertatea din vorbele magistratului!
Felicitări!
Felicitări protagonistilor acestui interviu
Doamna Judecător ar PUTEA FI MINISTRU JUSTIȚIEI!
Un magistrat liber, legalist, și un scriitor liber,întru valorile libertății, de care România are nevoie ca de aer
VOTEZ!!!!!
Interviu edificator, explica starea justitiei din Romania, totul pleaca de la lipsa de carte, de citire a judecatorilor, ei saracii incadrandu-se perfect in restul romanilor, ultimii la citit in UE! Doamna judecator indeamna la lectura, insa doamna judecator nu a petrecut niciun moment un minut in biblioteca ca sa afle cum se facea justitie politica in timpul comunismului, ne spune doamna judecator ca nu a interesat-o justitia in timpul comunismului!!! Un judecator este liber atunci cand ii atrage atentia legiuitorului ca legea este defecta, ca pedeapsa nu este pe masura faptei, nu cand aplica orbeste legile strambe doamna judecator!
Domnilor entuziasti va place teoria?
Va spun miile de cazuri practice din tara in care legea este anihilata nu de PCR/Securitate ci de mita, trafic de influienta\ si santaj pe fata!
Se ignora probe 100% reale si arhisuficiente, si se dau, de catre „tineret judecotoresc” corupt, sentinte exact pe dos la extrema!
Ce folos ca una vorbeste frumos aici?Stiti voi cum aplica ea legea? Legea e aplicata de Politie, Judecatorul trebuie sa aplice adevarul si sa-l gaseasca! Astia iau minciuna ca fiind adevar si aplica legea ca sa legifereze minciuna!
E vremea Bibliei: „Va veni vremea cand cel ce-si cauta dreptatea si-o va pierde!”
Judecatoria timisoara e infestata de tinere judecatoare oltence, aduse acolo cu parola de start:
” Te aduc aici din fundul Olteniei, dar joci cum iti cant eu!”
Au ramas gunoaiele de avocati de pe vremea lui Ceausescu, care manipuleaza toata Judecatoria cum vor ei!
asa ministru al justitiei ne-ar trebui dar dupa ce am vazut ce a patit doamna Pivniceru indepartata de Ponta sa o poata numipe Kovesi in coabitarea tradatoare cu Basescu , tare ma tem ca vom avea doar acoperiti precum Ponta, Cazanciuc, Tudorel, Nicolicea… lipsiți de vointa si curaj sa scoata sabia dreptatii din teaca
Deci, „Un judecator e liber acum 100%, cum nu a fost niciodata pe vremea comunista, ca sa ia 10.000EUR pentru ca sa aplice legea in a transforma orice si oricate minciuni ,in adevar!”
Asta e legea capitalismului: dai banul si castigi!
Domnul Vieru,doamna e casatorita?
Un judecător este judecător când nu are epoleți sau nu este un parvenit corupt.
Madaliana Afrasinei, te pretuiesc si te respect inca de cand ai inceput sa apari pe sticla TV. Cu asemenea judecatori, aidoma tie, Justitia si Dreptatea din Romania are inca viitor. Alo, doamna Dancila, domnul Dragnea, S-Audi !!! Dar sa nu va bateti joc asa dupa cum a facut-o „pisicu” mizerabil cu distinsa judecator, Monica Pivniceru, cand a tradat-o in fata bestiei basiste. Hai ca avem de unde alege, doamnele Baltag, Garbovan, Ciuca, Ingrid Mocanu, Alice Draghici si toate celelate distinse si apreciate doamne cu expertiza si notorietate in materie. Hai, curaj, Partidul Social Democrat !
Dna judecător,va rog sa nominalizați un paragraf din protocoalele încheiate între entități ale statului Român care este ilegal,sau macar imoral.
Perfect adevărat dna judecător. Întrebarea este atunci cît de „liber” mai e un sclav util soros cum e judecătorul Danileț și cu danileții lui de la „proteste”?
Discuția cu dna ministru prună a fost in urma unei serii de atentate teroriste. Dansa a spus cam asa:”in aceste conditii,în care statele nu pot asigura securitatea cetățenilor,DISCUTIA despre drepturi este un lux inutil”. Dna judecător ar trebui să asculte toate părțile,nu numai pe gadea
Cand un condamnat penal voteaza legi in Parlament, iar dvs. le aplicati, tot 100% libera va simtiti?
Mai nene, teoria ca teoria dar practica te omoara! Miroase de la o posta ,doamna judecator a fost invatacelul lui Toader, numai ca Toader cand a fost pus sa faca ce stia cel mai bine a dat-o cotita sau de gard. Trecerea de la teorie la practica tine si de caraterul omului! Succesuri pe 26.05.2019!
@ Alcibiade.Braila : in Galati se spune ca „toti intelectualii din Braila incap intr-o cabina telefonica „Sper ca tu esti permanent pe dinafara
https://www.vice.com/ro/article/z4xeyw/8-motive-pentru-care-toata-lumea-din-galati-uraste-pe-toata-lumea-din-braila-598
Esti Editat si pe deasupra vrei sa-i prostesti si pe altii.In opinia mea cretinii ar trebui interzisi din viata publica !
INTERVIU. „Un judecător este liber 100% atunci când aplică legea“ ? Da daca o aplica in folosul cui trebuie . Ex: Judecatorul care a anullat , prin 2011 ,datoria unui importator german care dinainte de 1989 a cumparat din Romania diverse table si profile metalice care au umplut cala unei nave si nu le-a mai achitat, procurorul care a constatat ca dosarul Bechtel s-a prescris sunt cu siguranta liberi. Oare ce s-ar fi intamplat daca ar fi hotarat altceva ?
Vreunul din adulatorii cuconitei a avut sansa stelara sa fie judecat de prea ilustra? Nu cred, altfel erau in alta parte, comentand cancanuri sau similar. Lasati vrajeala, e exact ca si ceilalti imbuibati din tribunale: zace pe 4-5000 euro/luna sau face harcea parcea drepturile oamenilor, in civil e adevarat, dar asta nu schimba cu nimic realitatea.Poate ne zice de frate sau cumnat cum si de ce l-au umflat procurorii prin 2015. Reveniti-va, toti o apa si-un pamant.
Bă Orwelle, zici tu că pigmeul raluca Prună ar fi zis :”in aceste conditii,în care statele nu pot asigura securitatea cetățenilor,DISCUTIA despre drepturi este un lux inutil”, că erau teroristi. Mai pune mîna pe o carte Orwelle, mai află. De-aia multora cercetați pt corupție li s-a mărit mandatele de interceptare a telefoanelor pe terorism în țara de Proști Romania, este? Ce-avea corupția cu terorismu? Ignoranți ca tine nu înțeleg multe da le potrivesc. Raluca Prună este doar o osie jegoasă la caleașca lu Soros. Iar Pruna știa ce spune, fiindcă o droaie de oameni în Romania au fost condamnați de Statu paralel sorossit cu încălcarea drepturilor lor la o Justiție corectă. De aceea, această judecătoare care a dat interviu este o judecătoare ptr care avem toată stima.
„– Eu cred că un judecător este liber 100% atunci când aplică legea „….Lege inseamna Contract Civil acceptat voluntar si care nu poate fi impus cuiva prin dures . Care lege si a cui lege ? Poate eu nu achiesez cu o anumita „lege ” . Poate o alta „lege” este ilegala . Intre Administratia Judiciara si individ nu exista nici un Contract de Reprezentare a Intereselor . Consider ca aceasta „judecatoare ” mai are de invatat . Daca era la clasa mea , cadea examenul .
Vai de steaua noastra, daca am ajuns asa de disperati incat sa facem idoli din procurori si judecatori… Astia isi iau zeci de mii de lei pe luna spargand seminte sau rupand jocurile pe calculator prin birouri, iar prostii ies in strada sa le apere independenta (citeste privilegiile nesimtite!). Bovine, nu natiune…
„Je suis” Nicoleta, Vorbe, Hoitaru, Hingheru, Comisia, Cohen, Baba si altii care gandesc cu creierul lor si scriu pe-aici spontan si fara interese. Justitia e pe bani, pe relatii, pe apartenenta la un clan. A-ti uitat sa bagati in poza ceva steaguri si cana de cafea.
@siPOPE…cred ca pe la miezul nopții erai nitel „obosit”.
Regretatul Matty Aslan avea o caricatura: independent devii atunci cand poti alege de cine sa depinzi.
” Lung e drumul de la teorie la … realitate…” exista legi, dar, ce folos, nu sunt aplicate in litera si spiritul lor, realitatea ‘omniprezenta’ arata ca „adevarul umbla cu capul spart”, si… nu de ieri !
Un judecator care isi asuma calitatea de cetatean, ceea ce este important, majorittea fiind niste unelte ale unor interese obscure. un judecator care nu poate fi asimilat mizeriei din sistem