Un Mondial 2010 supersupravegheat de poliţişti

La 11 iunie 2010, la 17.00 (ora României), la Johannesburg, se va da lovitura de începere a Cupei Mondiale la fotbal, eveniment ce va monopoliza atenţia întregii lumi timp de o lună. În Africa de Sud, una dintre cele mai periculoase ţări ale planetei, sunt aşteptaţi peste 450.000 de turişti. Prefaţând evenimentul, numeroase ziare din marile capitale ale globului se referă şi la climatul din acest stat, cât şi la măsurile luate de autorităţi pentru a evita orice incident pe stadioane şi, mai ales, în afara lor. În cele ce urmează reproducem principalele fragmente dintr-un reportaj de la faţa locului apărut zilele trecute în ziarul parizian „Le Figaro”.

„Liniştit şi instalat confortabil într-un fotoliu din biroul său, Wayne Minnar, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Metropolitane din Johannesburg, este formal: „Luaţi seama mai curând la lei!”, spune el. „Trei turişti chinezi au fost devoraţi recent”! Totuşi, cifrele arată o altă realitate. Africa de Sud are una dintre cele mai mari criminalităţi din lume: 38,3 crime la 1.000 de locuitori, faţă de 7,6 pentru 1.000 în medie pe plan internaţional.

Desigur, în ultimii 15 ani, criminalitatea a scăzut sensibil. Numărul crimelor s-a micşorat cu 30%, ceea ce face ca, azi, să existe în medie pe zi 50 omucideri, 150 violuri, 200 furturi, 700 spargeri, 230 de vehicule furate şi mai puţin de un atac asupra unei maşini blindate. Situaţia s-a ameliorat net, afirmă, optimist, Wayne Minnar. De cinci ani, noi lucrăm în perspectiva Cupei Mondiale”.

Tribunale deschise 24 de ore din 24

La Johannesburg, 400 de câini specializaţi în căutarea drogurilor, 120 de câini ce descoperă explozivi şi 50 de ofiţeri de poliţie vor fi postaţi în preajma stadioanelor şi se vor ocupa de securitatea publicului. Cele două stadioane din Johannesburg, Ellis Parjk şi Soccer City, sunt gata să primească echipele şi suporterii. Presiunea este enormă; vor avea loc 15 meciuri, între care cel de deschidere între echipa ţării gazdă şi cea a Mexicului, şi finala de la 11 iulie. Surâsul interlocutorului rămâne pe buze, discursul e bine însuşit, dar el se află sub tensiune.

Forţele de ordine sunt pe teren, pentru a se asigura că totul e bine, iar acest lucru trebuie să se ştie. Minnar repetă explicaţiile şi cifrele: „Cei 3.200 de poliţişti locali au fost formaţi şi pregătiţi pentru a fi operaţionali în momentul necesar. Ei vor veni în ajutorul ofiţerilor poliţiei naţionale desfăşuraţi pe teren şi, în special, în preajma stadioanelor. În toată ţara au fost recrutaţi 41.000 de poliţişti suplimentari, în total 190.000 de persoane se vor afla în serviciul de securitate şi nu va exista o zi de concediu timp de o lună. Super tribunale vor fi funcţiona zi şi noapte pentru a permite judecarea rapidă a prblemelor legate de Mondial. Pe străzi ne forţăm să fim cât mai vizibili. Vor fi instalate comisariate mobile şi înmulţim operaţiunile de control al vehiculelor, aşa-numitele stop and search (opreşte şi scormoneşte). Scopul este clar – a descuraja şi a te asigura că totul va fi bine”.

Sunt acţiuni care, pentru sud-africanca Juanita Van Der Merwe, nu oferă nimic cert din punctul de vedere al siguranţei. „Când îi văd cu vestele de poliţie, nu mă opresc, fug şi merg la cel mai apropiat comisariat. Nu am încredere în ei. Numesc asta stop and rape (a opri şi a viola)”. Tânăra care spune aceste lucruri este calmă. Juanita şi soţul ei, Lucas, un foarte bogat om de afaceri sud-african, sunt categorici – nu au nicio încredere în poliţie! „Ei sunt prost plătiţi, deci corupţi”, explică Lucas. „Pentru 500 de ranzi (50 de euro), un răufăcător poate cumpăra o declaraţie de la poliţie”. Pentru cuplul Van Der Merwe, a fi pregătit nu este un lucru în van.

Casă, dulce casă, sârmă ghimpată şi fire electrice

Instalaţi de peste un an într-o somptuoasă proprietate de două hectare, cei doi soţi au avut grijă ca, înainte de a veni aici, să facă un adevărat buncăr inviolabil. Trei luni de muncă, material de securitate de 70.000 de euro, bodygard înarmat postat la intrare, trei câini de pază, 400 de metri de bariere electrice dublate de sârmă ghimpată, porţi blindate, geamuri antiglonţ, ferestre cu grilaje, detectoare de mişcare, camere de supraveghere, butoane de panică etc. „Suntem fericiţi aici, spune Lucas. Peisajul este superb, e linişte, dorm bine şi controlez securitatea din camera mea. Am un revolver, carabine, un pistolet Taser şi bombe lacrimogene. În această ţară, siguranţa este, vai!, o preocupare esenţială, dar ea a devenit în special o problemă individuală, întrucât poliţia nu protejează cetăţenii”.

Aceeaşi constatare au făcut-o şi locuitorii din bidonville-ul Elias Motsoaledi, una dintre cele mai sărace zone din Soweto. În micuţa ei prăvălie, în care vinde legume, Lindwe, 34 de ani, nu este surprinsă de crimele şi agresiunile cotidiene. „Ieri seară am auzit un om strigând. Dimineaţa zăcea ucis”, povesteşte ea. Aici, totul este o luptă: supravieţuirea, hrana, educaţia copiilor, igiena, munca şi demnitatea. Siguranţa se adaugă pe lunga listă. Excedaţi, locuitorii s-au organizat în patrule pentru a combate crimele. Faith, 22 de ani, şi sora sa mai tânără Innocencia trăiesc într-o baracă din tablă ondulată, nu au nimic decât câteva lumânări şi saltele jegoase. Totuşi, imediat ce cade seara, ele colindă străzile acestui cartier plonjat în întuneric pentru a proteja populaţia. „E foarte periculos, povesteşte Faith. Sunt focuri de armă şi criminali violenţi. Dar mai există şi spectrul violului, care e omniprezent. Se vorbeşte puţin, dar aceasta este prima teamă a femeilor din ghetouri. A însoţi femeile şi copiii până acasă, a interpela beţivii şi a le confisca sticlele de băutură, a semnala agresiunile la poliţie – asta este misiunea acestor circa 20 de cetăţeni curajoşi. Nu avem nici lanterne, nici arme. Dar avem curajul nostru şi nu vrem nici crime, nici teamă”, insistă ea.

5.000 firmă de pază, 400.000 de agenţi

Dar miza siguranţei Cupei Mondiale se joacă departe de bidonvilluri şi sărăcie. Evenimentul va aduce bani mulţi şi vizitatori, îndeosebi VIP-uri. La Dynamic Alternatives, firmă specializată în protecţie şi pază apropiată, conducătorii au anticipat nevoile în materie de securitate ale clintelei bogate ce va veni. În câteva luni au recrutat şi au antrenat intensiv o sută de bodyguarzi suplimentari. Misiunea lor? Însoţirea şi protejarea invitaţilor prestigioşi şi avuţi.

Jonker De Jager, unul dintre responsabili, refuză să ofere numele clienţilor săi. „Am avut grijă de securitatea lui Al Gore la ultimul summit economic modial, asta vă oferă o idee a carnetului nostru de comenzi”, surâde el. Pe teren se glumeşte mult mai puţin. Pentru echipă, antrenamente militare cotidiene, trageri, etc. „Aceasta poate crea panică, dar trebuie ţinut seama de realitate, spune Jonker De Jager. Criminalitatea este în creştere, iar când ai bani devii o ţintă. Din nefericire, situaţia nu se ameliorează. Expansiunea afacerilor noastre o dovedeşte”.

În Africa de Sud, asigurarea securităţii a devenit un sector înfloritor. Circa 5.000 de societăţi de securitate îşi împart piaţa, folosind peste 400.000 de agenţi de supraveghere. La Gallo Manor, un liniştit cartier din Johannesburg, gigantul suedez Securitas veghează liniştea rezidenţelor. Bariere, puncte de control, gărzi înarmate, vehicule de intervenţie, sârmă ghimpată şi bariere electrificate – totul este făcut pentru a preveni cea mai mică intruziune. Locuitorii, speriaţi de lipsa de securitate, au făcut o opţiune radicală, baricadându-se şi închizând accesul căilor publice din cartierul lor. Nimeni nu trece fără să-şi decline identitatea (…).

În domeniul securităţii publice, poliţia naţională nu lasă nimic la voia întâmplării. Oamenii col. Rottenbach sunt în alertă, dat fiind că numărătoarea inversă se apropie de final şi urmează lovitura de începere a Mondialului. „Avem ca misiune curăţarea oraşului de toate tripourile clandestine care otrăvesc viaţa de noapte din Johannesbug, explică el cu fermitate. Aceste baruri clandestine pun grave probleme: vând alcool fără licenţă, iar adesea sunt locurile de întâlnire a dealerilor de droguri, prostituatelor şi violenţei. De săptămâni de zile, echipa nu şomează deloc. Descinderile-surpriză sunt zilnice, fiind confiscate şi distruse mii de sticle de alcool, barurile sunt închise, iar responsabilii – arestaţi. Trebuie să facem totul repede şi bine, întrucât după debutul festivităţilor misiunea noastră se va concentra asupra altei probleme – prostituţia. Reţelele sunt pregătite, iar traficul de tinere se organizează în ţară. Este o altă problemă de care nu avem nevoie în timpul acestei Cupe Mondiale.”