Un nou produs românesc recunoscut şi protejat în UE

Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc „Sardeluţă marinată” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate

De B C
Un nou produs românesc recunoscut şi protejat în UE

Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc „Sardeluţă marinată” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate

Comisia Europeană a aprobat, marţi, înscrierea produsului românesc „Sardeluţă marinată” în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Potrivit sursei citate, „Sardeluţa marinată” este obţinută prin marinarea şprotului, putând rezulta trei varietăţi diferite în funcţie de marinada folosită. După adăugarea vinului, uleiului de floarea soarelui sau a uleiului de floarea soarelui cu ardei iute la şprotul marinat şi aromat cu diferite ingrediente, produsul capătă gusturi distincte, cu calităţi organoleptice specifice.

În mod tradiţional, următoarele ingrediente sunt folosite pentru marinarea peştelui: sare neiodată, oţet de vin, vin alb, zahăr, ulei de floarea soarelui, praf de boia dulce, ardei iute, boabe de piper negru, foi de dafin, ardei iute, ardei iute şi seminţe de coriandru.

Denumirea produsului indică specificul materiei prime – şprotul fără cap şi eviscerat – şi modul de preparare (marinare).

La nivel european, România are recunoscute şi protejate 13 produse, din care 11 cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnaţi de Pleşcoi, Caşcaval de Săveni, Salata cu Icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibăneşti şi un alt produs cu Specialitate Tradiţională Garantată (STG) – Salată tradiţională cu icre de crap.

Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: respectiv Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virşli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare româneşti.

Distribuie articolul pe:

10 comentarii

  1. din Dunarea imbicsita de otravuri,deversari de virusuri de la spitale,ulei si carburant de la vapoare expirate …
    trebuie sa fii fraier sa mananci peste de apa dulce in toata Europa coclita

  2. Ha, ha! Ș’ ui’ așa ajunjem să ne facem di Sfânta Nghinune în or’ce domeniu… Chiar nu mai avem sâmțu ridicolului? Băgaț’ pi ț’avă ș’ ciovrigu bărbos di Buzău, uăi!

  3. @ maxtor.. Mda.. Să vezi cum spală romînii din palate perdelele in rîu și prind alde din astea mici, de tot felu,.și ca să vezi cum au mîncare tradițională,.. de se ling cei din comisii europene pe coadă,.. reciproc..

  4. @Marele Urs
    -banditism,
    „natzionalism” ceausist-cand toate intreprinderile incepeau sau se terminau cu rom
    si asa ajunge nenorocitu ala de shprot la 100 de lei kilu.

    „stiuca de Tulcea” -aia poluata cu ciorba de burta a vestitului oras…

  5. Mai trebuiesc patentate câteva delicatese autohtone. De exemplu, la covrigăria Luca exista Pizza Haiducească. Asta denotă că la noi pizza se făcea la noi de acum câteva secole. Și nu se făcea la restaurante, ci chiar în mijlocul codrului. Pintea, Toma Alimoș și Iancu Jianu numai pizza serveau.

  6. Fugi bre cu sardeluța.. Mi-ar fi și rușine.. Să mai zici că ar fi tradițional..Am impresia că se mizează pe prostia, incultura gastronomică a unora..probail mituiți, căci de ce n-ar da romînu bani pentru un articol de să se laude..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.