Un ONG de mediu acuză IKEA că distruge pădurile seculare ale României

ONG-ul de mediu Agent Green susține că firma suedeză IKEA s-a angajat în practici forestiere care presupun pretenții minime de la angajații și subcontractanții societății care își desfășoară activitatea pe terenurile societății, aducând astfel prejudicii mediului, comunităților și ariilor naturale protejate. O parte dintre aceste acte de distrugere sunt comise în interiorul sau în apropierea unor situri Natura 2000 desemnate de UE care ar trebui să fie protejate în temeiul directivelor UE. Conform reprezentanților ONG-ului,
IKEA nu ține seama în momentul de față de Strategiile UE în domeniul Forestier și al Biodiversității pentru 2030. Strategia cere protejarea strictă a tuturor pădurilor primare și seculare rămase. IKEA pare în schimb să urmărească activ exploatarea pădurilor seculare de pe terenurile sale înainte de implementarea unei protecții stricte prin lege.

Cei de la Agent Green au analizat un amenajament silvic al societății IKEA pentru interiorul sitului Natura 2000 Penteleu. În amenajament se consideră prioritară tăierea majorității parcelelor de pădure cu copaci cu vârste cuprinse între 120 și 180 de ani, care trebuie să fie exploatate „urgent” ca urmare a unei așa-zise „urgențe de regenerare”, care este de fapt o politică de exploatare a pădurilor seculare. Această politică de exploatare urgentă a pădurilor respective pare să se bazeze doar pe presupunerea că, după 120 de ani, o parte dintre copaci încep să își piardă valoarea comercială, dar în cazul anumitor specii de copaci, aceasta este vârsta la care pădurile încep să acumuleze cea mai mare valoare din punctul de vedere al biodiversității, mai exact, în ceea ce privește speciile de animale care depind de pădurile seculare, cum ar fi păsările, mamiferele și insectele.

Alte amenajamente silvice asemănătoare par să vizeze păduri seculare din cadrul întregului portofoliu de păduri al societății IKEA, inclusiv cele care se află în cadrul siturilor protejate Natura 2000. ”Am reușit să documentăm pentru acest raport faptul că o parte din lemnul extras din pădurile seculare exploatate în interiorul sitului Natura 2000 Penteleu ajunge la Kronospan și HS Timber, două dintre cele mai mari companii de prelucrare a lemnului din România. În 2017, IKEA a anunțat că nu va mai folosi lemn furnizat de HS Timber în cadrul lanțului ei de producție după ce HS Timber și-a pierdut certificarea FSC. Cu toate acestea, rolurile s-au schimbat și acum societatea suedeză îi furnizează societății HS Timber lemn din propriile păduri. Agent Green îi cere societății IKEA să își schimbe urgent strategia forestieră și să permită protejarea deplină a pădurilor seculare”, spun reprezentanții ONG-ului.

Conform comunicatelor de presă și documentelor publice, IKEA este cel mai mare proprietar privat de păduri din România. În 2015, IKEA a început să cumpere printr-o societate soră, Inka Investments SRL, suprafețe forestiere mari în România. Prima achiziție importantă pe care a făcut-o în anul respectiv a constat în 33.600 de hectare de „Aur Verde” dintr-un portofoliu uriaș
de păduri deținut de Universitatea Harvard. În momentul de față, Inka (IKEA) deține 50.000 de hectare de păduri în România, fiind cel mai mare proprietar privat de păduri din țară. A cumpărat o resursă naturală care a făcut obiectul a nenumărate acuzații de corupție la scară largă, exploatare forestieră ilegală, defrișări masive, chiar și crimă, de la sfârșitul dictaturii comuniste și până în prezent, susțin cei de la Agent Green.

Potrivit datelor furnizate de companie către mass-media, majoritatea terenurilor pe care le deține se află în centrul și nord-estul României (județele Prahova, Buzău, Vrancea și Botoșani) și într-o zonă mai mică din nord-vest (județul Bihor).

Societatea se prezintă ca o companie care acționează într-un mod „responsabil și echilibrat” în ceea ce privește activitățile sale forestiere. Pe website-ul societății putem citi următoarele: „Ne-am luat angajamentul ferm de a fi un administrator responsabil al pădurilor”. Ne propunem să menținem un echilibru între rolul pe care pădurea îl are pentru oameni și aspectele de mediu și economie. Din punct de vedere al mediului, depunem eforturi să protejăm pădurea și elementele de biodiversitate. Avem drept scop păstrarea și, acolo unde este posibil, chiar îmbunătățirea calității pădurilor.”

Doar că reprezentanții Agent Green au concluzionat că modul în care se promovează compania de mobilă nu corespunde realității. Dimpotrivă, activitățile sale cuprind multe nereguli, unele dintre ele reprezentând încălcări clare ale legii, care au un impact negativ semnificativ asupra comunităților din împrejurimi și a naturii, susțin cei de la Agent Green. ”IKEA acordă o atenție minimă bunelor practici de management forestier și susține și promovează un mediu în care nerespectarea regulilor și a regulamentelor are frecvent drept rezultat zone în care habitatele naturale sunt compromise și pădurile seculare sunt șterse de pe fața pământului. În loc să „protejeze pădurea și elementele de biodiversitate”, IKEA a ales o cale care ar putea avea pe termen lung un impact devastator asupra comunităților din împrejurimi și a biodiversității. Pentru realizarea prezentului raport, investigatorii Agent Green au documentat în detaliu fiecare presupusă încălcare observată în cadrul suprafețelor forestiere respective și impactul pe care îl are asupra mediului, mai ales atunci când presupusele încălcări au loc în zone care au fost
desemnate arii protejate de Uniunea Europeană.

Pădurea Valea Neagră reprezintă unul dintre numeroasele cazuri în care se observă încălcări continue ale legii, consideră reprezentanții ONG-ului. ”Aici se produce un dezastru ecologic în condițiile așa-zisului management forestier asigurat de Inka Investments Forest Assets SRL, societatea prin care IKEA își desfășoară activitatea în această zonă. Această pădure este situată în județul Vrancea (în sud-estul Munților Carpați) și adăpostește mai multe arii protejate, inclusiv situri Natura 2000 din Subcarpații Vrancei și Pădurea Dălhăuți, zone cu o biodiversitate bogată, cu mai multe păduri seculare ai căror copaci au vârste cuprinse între 130 și 150 de ani”, spun cei de la Agent Green.

În zona cunoscută sub denumirea de subparcela 121a a Pădurii Valea Neagră, experții Agent Green au descoperit următoarele:
– Există dovezi solide care atestă exploatări de tipul tăierilor rase, în locul tăierilor progresive, care sunt mai puțin distructive. Conform legii, organizația care taie arborii trebuie să se asigure că pădurea poate să se regenereze. Cu toate acestea, în această
zonă regenerarea este minimă sau inexistentă după tăierile masive din anii 2020-2021. În amenajamentul silvic oficial sunt prevăzute doar tăieri progresive. Cu toate acestea, în această subparcelă s-au descoperit pe teren tăieri rase.
– Eroziunea solului care a fost cauzată de utilaje forestiere mari utilizate în timpul perioadelor cu precipitații abundente. Terenul nu a fost readus niciodată la starea inițială, conform prevederilor legilor naționale. Dacă sunt lăsate așa, aceste urme pot să crească
pericolul de accentuare a eroziunii ca urmare a ploilor abundente.
– Această zonă de pădure se află la mai puțin de 250 de metri depărtare de Satul Târâtu, astfel încât orice eventuală alunecare de teren ar putea să cauzeze și va cauza daune semnificative la nivelul așezării și ar putea să pună în pericol viețile localnicilor. Singurul drum care leagă această comunitate de restul lumii este expus la un risc înalt de producere a unei alunecări de teren.
– Există indicii clare la nivelul solului care arată că niște arbori întregi au fost târâți prin pădure, fapt care reprezintă o încălcare a regulamentelor și a practicilor silvice naționale deoarece se distrug astfel solul și arboretele din împrejurimi.
– Numeroase cioate fără marcaje oficiale. Acest lucru sugerează că arborii respectivi au fost tăiați ilegal sau au fost tăiați înainte de a exista un plan aprobat de extragere.
– S-a observat o cantitate anormal de mare de resturi de lemn și ramuri rămase în urma exploatării. Peste 20% din întregul volum extras a rămas acolo. Acesta este un exemplu clar de încălcare a legilor silvice naționale. Zona pare foarte perturbată.
– Urme vizibile de benzină și de ulei de motor de la vehiculele care au fost utilizate în timpul exploatării.
– Lipsesc arborii de biodiversitate. Schema de certificare FSC și regulamentele UE în domeniul naturii prevăd faptul că trebuie să rămână întotdeauna mai mulți arbori bătrâni pe hectar. Aceștia reprezintă adăpostul și „bucătăria” a sute de specii de floră și de faună. Cu toate acestea, a rămas în picioare un singur arbore de biodiversitate. În plus, în această secțiune se aflau mai mulți arbori seculari cu urme de Cerambyx pe ei, care adăpostesc multe specii protejate. Per ansamblu, regulile și regulamentele privitoare la protejarea biodiversității nu au fost respectate.
– Se observă per total o lipsă vizibilă a măsurilor minime de conservare pentru întreaga parcelă.
– Nu există niciun amenajament silvic aprobat (ultimul a expirat în 2019), dar tăierile continuă în pofida faptului că noul amenajament silvic nu a trecut de procedurile de mediu. Fiecare suprafață forestieră face obiectul unui amenajament silvic care trebuie să fie reînnoit o dată la zece ani în conformitate cu legile silvice naționale. Amenajamentul reprezintă un inventar al pădurii și prevede, printre altele, volumul de extras pe următorii 10 ani.

Agent Green a documentat mai multe ”încălcări și cazuri de conduită necorespunzătoare” în zona denumită Dălhăuți 1. Un exemplu îl reprezintă subparcela 801c, unde s-au observat următoarele:
– Așa numitele tăieri „progresive” au avut de fapt drept rezultat eliminarea unei mari părți a învelișului forestier care consta în arborete bătrâne. Aceste arborete cuprindeau copaci care stabilizau înainte dealul de deasupra râului, prevenind astfel alunecările de teren
– Râul de dedesubt era aproape complet uscat ca urmare a blocajelor cauzate de resturile de exploatare care nu au fost înlăturate de pădurarii societății IKEA.
– În această zonă se observă semne clare de eroziune și degradare a solului. Chiar dacă există un plan de replantare a copacilor în interiorul acestei parcele, daunele vor rămâne.
– Un impact negativ general asupra oportunităților de turism din această zonă. Drumul aflat la baza acestei subparcele este din întâmplare exact același drum pe care turiștii pot să ajungă la Mănăstirea Dălhăuți. Persoanele care o apucă pe acest drum pot să vadă doar imaginea tristă, mizerabilă și sfâșietoare a ceea ce a fost cândva o pădure.