Un popor neperformant

Iată că după atâţia ani de trai în mijlocul poporului român aflăm de la preşedintele ţărei că neamul pe care-l păstoreşte este neperformant. Bravos! Că locuitorii României nu lucră performant sau şed la cârciumă – frumos loc de penitenţă, altminteri – să be şi lasă pământul roditor al patriei străbune pârloagă. Aferim! Că lenea e cucoană mare şi statul social providenţial visat nu poate exista fără performanţe economice. Curat-murdar!

Şi tot aşa a şuguit mai-marele Statului Român Unitar – scrie la Constituţia de care face mereu caz Traian Băsescu -, supărat pe propriul popor. Să ne trăiască! Cam puturos cum ar veni şi pus pe descurcăreala lui om trăi cum o fi şi-o vrea bunul Dumnezeu. Doamne ajută! Totul e cam neperformant în România – după opinia ursuză a performantului preşedinte, mai puţin oamenii din partidul care l-a propulsat, cei care-l susţin necondiţionat – nur Liebe, ohne Geld (doar dragoste, fără bani) – şi propria-i familie. Nu ştim exact performanţele copiilor – ştim doar că s-au pricopsit rapid fără prea multe opinteli în viaţă, ştim doar că fratele este şi el un mare performant în a face bani buni din nu se ştie bine ce afacerlâcuri prin portul Constanţa. De cum performează cu banii statului membrii guvernului performant condus de performantul Emil Boc nu este greu să evaluăm. E uşor să faci performanţă risipind banii obştii şi norodului pe te miri ce aiureli. Este performant să bagi bani la teşcherea din cine ştie ce matrapazlâcuri, cu sau fără acte, dacă ştii să suceşti şi să răsuceşti fonduri mioritice sau europene. O fi performant să organizezi concerte (cam 400.000 euro bucata) la Londra sau Bruxelles pe bani publici şi să ai sala goală (Londra) sau să fugi la avion (Bruxelles) că nu mai ai chef de concert cu Regele Belgiei şi ambasadorii NATO. Românii neperformanţi vorbesc şi ei, ce să facă. Exemplele cu performanţele şi neperformanţele românilor pot fi adunate cu nemiluita şi livrate cu ghiotura. Nu despre asta este vorba. Este vorba însă de faptul că şeful statului român trebuie să se comporte ca un şef de stat şi păstor de turmă. Oricât de idioţi ar fi jucătorii lui, orice antrenor este obligat să-i încurajeze şi să-i conducă la performanţă. Oricât de leneşi ar fi nişte lucrători manuali ar putea simţi că pot da mai mult din ei dacă ar auzi şi-o vorbă bună. Nu doar sudalme şi bombăneli şi invective. Oricât de răi ar fi nişte copii, cu puţină răbdare şi abilitate retorică poţi să-i transformi într-o masă care să asculte şi să performeze. Cu adevărat.Avem nevoie de încredere şi speranţă, nu doar de taxe, impozite şi măsuri aiurea impuse cu anasâna. Altfel rămânem doar în zona gargariselii televizoriste. Cum s-a întâmplat recent prin Covasna, unde Traian Băsescu s-a retras să lucreze la noua Constituţie. Dar şi-a făcut timp pentru a-şi boscorodi tovarăşii de drum. Brusc şi ăştia au devenit neperformanţi, după ce l-au slugărit ani în şir. Şi acum am rămas doar cu ce grozavi suntem eu şi ciracii mei performanţi pe bani publici, iar voi, ceilalţi, nişte leneşi şi tâmpiţi. Greu de înghiţit. Dar cum suntem ţara cu cele mai multe paturi de spital din UE, merge. Că veni vorba, de ce se duc să se trateze mahării români prin străinătăţuri dacă avem aşa multe paturi disponibile? Greu de găsit răspunsuri logice. Mai pe scurt, a se scuti.

Paşte fericit şi performant vă dorim!