Un răspuns care ne liniștește, apropo de Cernobîl

Un accident similar celui de la Cernobîl este imposibil în prezent. Din punct de vedere tehnic, în ultimii 30 de ani, s-au făcut îmbunătățiri multiple la toate tipurile de reactoare. Astăzi, securitatea nucleară este prioritatea absolută, toate măsurile, standardele la nivel internațional, misiunile de evaluare și planurile de investiții fiind direcționate către asigurarea și menținerea unui nivel înalt de securitate nucleară, susține Valentina Dinu, șeful Departamentului Comunicare și Relații cu Investitorii din cadrul Nuclearelectrica. Declarația sa vine ca un răspuns la multele întrebări iscate în spațiul public în urma derulării miniseriei Cernobîl de pe HBO. ”Cumulul de factori care au determinat accidentul de la Cernobîl este imposibil de asociat în prezent oricărei centrale nucleare la nivel global. Lecțiile învățate atunci la care se adaugă preocuparea constanța la nivel de industrie de a avea tehnologii robuste, cu sisteme redundante, pentru a preveni incidente sau accidente înseamnă o diferența majoră între momentul 1986 și 2019”, mai spune Dinu.

Cauzele accidentului de la Cernobîl sunt multiple: o defecțiune de proiectare, cultură de securitate aproape inexistentă și eroare umană, care împreună au determinat o creștere necontrolată de putere care a distrus zona activă a reactorului și a dus la contaminare radioactivă. Evenimentele care au dus la accidentul de la Cernobîl sunt un cumul de factori specifici din foarte multe puncte de vedere tipului de reactor folosit, culturii de securitate nucleară și pregătirii personalului de operare, dar și regimului politic de la vremea respectivă. Nu este posibil că un accident de tipul Cernobîl să se mai întâmple, cu atât mai puțin la o centrală care utilizează o tehnologie robustă cum este CANDU, confirmată în mod repetat prin numeroase evaluări independente și care de-a lungul timpului nu a avut niciun fel de accident in operare.

În cazul reactorului RBMK, tipul existent la Cernobîl, sistemul de oprire și sistemul de control nu erau independente, existând așadar posibilitatea că sisteme cheie de securitate să fie ignorate și operate prin ajustări manuale ale sistemului de control. În cazul reactoarelor de tip CANDU, ca în cazul celor unităților de la Cernavodă, cele două sisteme sunt independente, acționând în mod automat la ieșirea din parametrii normali de operare. Reactorul de la Cernobîl nu avea anvelopa de protecție, iar factorul cheie în eliberarea majoră de radioactivitate în mediu a fost energia rezultată din arderea grafitului, moderator specific tipului reactorului RBMK. Reactoarele CANDU au sistem de anvelopare și reținere a produșilor radioactivi, fiind proiectate pentru a face față unui accident sever iar moderatorul utilizat este apă grea. Acestea sunt explicațiile pe care le dau reprezentanții Forumul Atomic Român – ROMATOM, după o serie de avarii care au avut loc în ultimul an și trei luni la Cernavodă, fenomene care au dus ori la oprirea unităților fie la scăderea puterii. Din ianuarie 2017 și până azi au avut loc zece opriri neplanificate însă oficialii Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor nucleare de la Cernavodă, spun că nu există nicio problemă din punct de vedere tehnic și al securității nucleare.

Diferențe între CANDU și RBMK

Reactorul CANDU, de producție canadiană, este total diferit față de reactorul RBMK, care este rusesc. Reactorul RBMK al centralei de la Cernobîl, moderat cu grafit și răcit cu apă ușoară, nu avea anvelopa de protecție, prezentând deficiențe de proiectare la singurul sistem de oprire cu bare mecanice. Reactorul CANDU dispune de două sisteme speciale de oprire rapidă, distincte că principiu și separate fizic, cu viteză de reacție mult mai mare (2 secunde) ca la reactorul de tip RBMK (10 secunde), un sistem special de securitate de evacuare a căldurii reziduale după un accident de pierdere a răcirii normale a reactorului și un sistem de anvelopare și reținere a produselor radioactive.• CANDU nu are grafit că moderator (aprinderea grafitului a fost una din cauzele catastrofei de la Cernobîl), în schimb folosește apă grea ca moderator și agent de răcire. Cantitatea mare de apă prezentă asigură întârzierea topirii miezului și deci mai mult timp pentru intervenție. La reactorul RBMK nu există o separare a circuitului de răcire a zonei active a reactorului (circuitul primar) de circuitul de abur (circuitul secundar). La reactorul CANDU există o separare fizică între aceste două circuite prin intermediul generatorilor de abur, circuitul primar fiind amplasat împreună cu reactorul în interiorul anvelopei de protecție.