Un război în umbră: capitalism progresist vs tehno-feudalism suveranist

Nu doar dronele și rachetele Rusiei fac victime La Kiev. Pe 11 octombrie, Konstantin Galich a fost găsit împușcat în cap într-un Lamborghini. Primele indicii arata că este vorba despre o sinucidere. Galich, în vârstă de 32 de ani, era un cunoscut trader de criptomonede și avea o avere impresionantă. Moartea lui coincide cu cea mai mare prăbușire pe piața criptomonedelor.

Piața cripto are propria volatilitate, iar politica nu este străină de ea. Anunțul președintelui Donald Trump că va impune tarife vamale de 100% pe importurile din China a dus la o cădere a burselor cripto care a provocat o pierdere bruscă de 19 miliarde de dolari și dispariția a 1,6 milioane de conturi de tranzacționare. Bitcoin a căzut cu 8%, la 111.500 de dolari, iar ethereum a căzut cu 12,7%, la 3.778 de dolari. A fost cea mai mare cădere din istoria criptomonedelor, mai mare decât în 2020, în timpul pandemiei covid, și în 2022, la prăbușirea bursei cripto a lui Samuel Bankman Fried.

Până la realegerea lui Donald Trump la Casa Albă, viziunea dominantă în politica occidentala înclina spre liberalismul progresist, fiind asociată cu ”marea resetare” propovăduită de Forumul Economic Mondial, cu investiții centralizate ale statului în ”tehnologie verde”, cu ideologia ”diversității, egalității și incluziunii”, cu impunerea supravegherii digitale a cetățenilor.

Cei care se exprimau împotriva ”diversității” impuse de sus, împotriva ”descreșterii” economiei ca soluție la crize, cei care încercau să arate, în timpul crizei pandemiei, că ”știința” nu înseamnă dictat ci dezbatere și căutare s-au trezit cu toții victime ale cenzurii și excluderii din viața publica. Pe acest fond s-a produs și ultimul exod important de jurnaliști de valoare din presa de mainstream din Occident către platformele sociale, văzute ca ultime bastioane ale liberei exprimări.

Lucrurile au mers și mai departe, până la implicarea în cenzură și ostracizare a unor instituții considerate neutre, precum băncile. În 2022, guvernul premierului canadian Justin Trudeau a obligat băncile (presupus private și independente) să înghețe conturile camionagiilor canadieni care protestau împotriva vaccinării obligatorii a populației. Un an mai târziu, în Marea Britanie, condusă de un alt regim care făcea apologia ”ordinii bazate pe reguli”, Nigel Farage s-a trezit cu contul bancar închis, din cauza viziunilor sale politice. În paralel, analiști și jurnaliști de mainstream scriau despre beneficiile ”democrației militante” – interzicerea unor partide politice de extremă-dreapta și mai cu seamă excluderea din viața politica a celor mai incomozi lideri politici.

Digitalizarea infrastructurii și capitalul ”woke” au transformat instituții ce ar trebui să fie independente într-un adevărat câmp de luptă. În perioada administrației Obama s-a perfecționat managementul ”dezinformării”, transformat de marile companii social-media în armă împotriva campaniei lui Donald Trump, în 2020. Cazul cel mai notoriu este scandalul laptopului lui Hunter Biden – o poveste care ar fi putut compromite campania prezidențială a lui Joe Biden, însă a fost trecută sub preș de sistemul creat în vremea președintelui Obama.

Acesta este contextul în care a apărut contra-reacția dreptei conservatoare, individualiste. Elon Musk s-a proclamat apărătorul suprem al libertății de exprimare și, după preluarea Twitter, în 2022, a publicat dovezi despre suprimarea acestui drept fundamental în cazul laptopului lui Hunter Biden. În acest context a început să se umfle tot mai mult și bula criptomonedelor – o reacție la transformarea instituțiilor financiare tradiționale în arme ale regimurilor progresiste. Începând cu Musk, rând pe rând, mogulii din Silicon Valley au trecut în tabăra Trump sau au încheiat armistiții profitabile cu noua administrație, pentru a scoate profituri cât mai mari din cripto, inteligența artificială și supravegherea populației.

Vremea când apropierea dintre politică și afaceri era considerată, la nivel oficial, corupție pare să fi trecut. Familia Trump s-a implicat direct în afacerile cu criptomonede. The New York Times atrage atenția asupra unei investiții de 1,5 miliarde de dolari venită din Emiratele Arabe Unite pentru start-up cripto deținut de apropiați ai președintelui SUA. Nigel Farage vrea să-și ia revanșa si, cu partidul său Reform UK conducând în sondaje, este singurul politician britanic care menționează criptomonedele în manifestul său politic și cere un cadru legal cat mai permisiv pentru dezvoltarea cestor afaceri și se prezintă ca un avocat al investitorilor cripto, la fel ca și Donald Trump în Statele Unite. Farage a declarat că, în cazul in care va deveni premier, va reduce taxele pe profitul obținut din criptomonede și va obliga Banca Angliei să creeze o rezervă denominată în bitcoin.

De la an la an, informațiile publicate în presa lumii sugerează că afacerea criptomonedelor este una a extremei dreapta de pretutindeni. Este prezentat exemplul lui Donald Trump, care a profitat de momentul inaugurării celui de-al doilea său mandat prezidențial pentru a lansa o criptomonedă. Dar nu a fost doar el. Într-o carte recent apărută, Laurean Southern (influencer de dreapta din Canada) scrie că, în 2018, a fost invitată în România de Andrew Tate, care i-a propus să folosească platforma sa de dreapta pentru a promova o noua criptomonedă. Prezent la întâlnire și plin de cocaină ar fi fost și Tommy Robinson, organizatorul protestului de dreapta Unite the Kingdom, din luna septembrie 2025, protest folosit și el pentru lansarea unei criptomonede – UTK (Unite The Kingdon). Ambele inițiative au fost prezentate ca unele patriotice, pentru a atrage cât mai mulți investitori – de la cei mai bogați și influenți, până la simplul cetățean atras în aceasta afacere prin apel la convingerile și frustrările politice.

Ar fi greșit însă să punem în seama ”suveraniștilor” și dreptei radicale această dispariție a granițelor dintre interesele publice, naționale, și cele private. Granița a fost ștearsă demult, din perioada de glorie a ”capitalului woke” și a cenzurii instituționalizate. Iar suspiciunile că Samuel Bankman Fried (fondatorul bursei cripto FTX, condamnat la 25 de ani de închisoare și restituirea a peste 10 miliarde de dolari) ar fi fost implicat într-o schemă de finanțare a Partidului Democrat prin reciclarea, cu complicitate ucraineană, a ajutoarelor financiare oferite de administrația Biden Kievului, arată că nici tabăra progresistă nu este străină de aceste afaceri. Presa de maisntream scrie că este vorba despre o dezinformare grosolană, unde se vede limpede mâna Rusiei lui Putin. Pe de altă parte, aceeași presă de maisntream prezintă criptomonedele lansate de mișcările de dreapta ca pe niște escrocherii, bule care se vor sparge imediat ce creatorii lor vor fi fugit cu banii (reali) ai investitorilor.

William H. Janeway, profesor de economie la Cambridge, scrie, pentru Project Syndicate,  că ”piața cripto este o bulă prin definiție, pentru că nu există o sursă fundamentală care să-i susțină valoarea. Criptomonedele nu generează un flux financiar pentru deținătorii lor; valoarea lor depinde de așteptările că vor va avea o valoare mai mare la revânzare. Se poate face o paralelă bună cu mania lalelelor, la începutul secolului 17, când obiectul speculei nu avea o valoare intrinsecă”. ”Prețul criptomonedelor va depinde de cerere, iar cererea poate fi sporită de programul de dereglementare cripto al administrației Trump. Creșterea cripto va depinde de menținerea la putere a lui Trump și a camarilei sale. Având în vedere resursele investite de industria cripto în campaniile lui Trump, probabil că republicanii vor câștiga alegerile pentru Congres din 2026”.

Granița dintre politică și afaceri nu mai există. Într-un articol publicat de UnHerd, Mary Harrington arată că  liberalii progresiști, promotorii tehnocrației salvatoare și a ”ordinii bazate pe reguli”, au propus un sistem centralizat, digitalizat, globalizat, o utopie eco-tehnologică egalitară finanțată de bănci supuse puterii politice, cu liberă circulație și fără granițe. De cealaltă parte, dreapta conservatoare propune o versiune la fel de digitalizată a lumii, dar de data aceasta o utopie a descentralizării și a personalităților providențiale care transformă lumea după imaginea lor, prin inteligență artificială și forța financiară a criptomonedelor.

”Viziunile de mai sus nu pot ajunge la un compromis. Doar una va câștiga. Va fi oare capitalul woke susținut de bănci, de firmele de consultanță și mogulii social media? Sau va fi tehno-feudalismul susținut de inteligența artificială și miliardarii cripto? Dacă există o a treia opțiune, ea nu are susținători super-bogați. Iar, în minunata lume nouă post-liberală, susținerea super-bogaților face diferența”, scrie UnHerd.