Un spectacol continuu, 24 de ore din 24

TIFF 2011 este o dublă aniversare, una a festivalului în sine şi cealaltă a apariţiei noului val cinematografic românesc. Cea de-a zecea ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania va fi una de mare amploare, cu un număr-record, de peste 600 de cineaşti străini invitaţi şi cu proiecţii gratis în aer liber, atât în centrul Clujului, cât şi în cartierul Mănăştur. Regizorul Tudor Giurgiu, directorul TIFF, promite că ediţia de anul acesta va fi un spectacol continuu, 24 de ore din 24, nu doar cu filme, dar cu spectacole de teatru, concerte, expoziţii inedite şi peste o sută de Q&A – sesiuni de întrebări din partea publicului şi răspunsuri de la personalităţi ale cinematografiei.

TIFF a devenit un brand recunoscut în România nu numai pentru calitatea programelor prezentate, ci şi pentru organizarea excelentă, atmosfera efervescentă şi multitudinea de evenimente, de la seminarii şi workshopuri până la concerte şi petreceri până în zori de zi. Cea de-a 10-a ediţie a TIFF va avea loc în perioada 3 – 12 iunie, la Cluj-Napoca. La Sibiu, TIFF se va desfăşura între 15 şi 19 iunie.

Ediţia din 2007 a festivalului a fost prima organizată simultan la Cluj şi Sibiu, Capitală Culturală Europeană în acel an. Ultimele două ediţii au fost pe cât de spectaculoase, pe atât de bogate şi diverse în oferta de filme şi de evenimente de senzaţie. Ediţia de anul trecut a bătut record după record. Astfel, nu mai puţin de 240 de filme din 47 de ţări au fost proiectate pe cele 13 ecrane ale festivalului, atrăgând peste 55.000 de spectatori în cele zece zile de festival.

De-a lungul celor 9 ediţii, TIFF s-a putut mândri şi cu prezenţa a numeroase personalităţi de marcă ale cinematografiei mondiale, pe care le-a onorat cu premiul pentru întreaga carieră. Printre acestea se numără Julie Delpy, Michael Radford, Annie Girardot, Udo Kier, Vanessa Redgrave, Franco Nero, Nicolas Roeg, Catherine Deneuve, Claudia Cardinale, Wim Wenders.

Lacrimi in Gaza, semnat de Vibeke Lokeberg

TIFF a devenit locul unde sunt difuzate în premieră naţională cele mai importante producţii autohtone. Astfel, aici au fost văzute pentru prima dată în România pelicule care au marcat boom-ul filmului românesc din ultimii ani: „Occident” (Cristian Mungiu), „Moartea domnului Lăzărescu” (Cristi Puiu), „A fost sau n-a fost?” (Corneliu Porumboiu), „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (Cătălin Mitulescu), „Hârtia va fi albastră” (Radu Muntean), „Legături bolnăvicioase” (Tudor Giurgiu), „California Dreamin’ (nesfârşit)” de Cristian Nemescu, pelicula lui Cristian Mungiu, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, câştigătorul „Palme d’Or” în 2007, „Amintiri din epoca de aur” (Cristian Mungiu, Ioana Uricaru, Constantin Popescu Jr, Răzvan Mărculescu şi Hanno Höfer), „Poliţist, adjectiv” (Corneliu Porumboiu), „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (Andrei Ujică), „Marţi, după Crăciun” (Radu Muntean), filme prezentate în programul Festivalului de la Cannes 2010.

În continuare, Festivalul Internaţional de Film Transilvania îşi propune promovarea artei cinematografice, prezentarea celor mai importante producţii ale momentului, după criterii ce ţin de originalitatea subiectelor şi forţa imaginilor. Este un festival al viziunilor proaspete şi pline de imaginaţie, din care organizatorii au reuşit să facă un eveniment cultural de ţinută

Pelicule ce vor putea fi vizionate în aer liber

Scenă din pelicula Pina Bausch în 3D

Piaţa Unirii din Cluj-Napoca va fi anul acesta, în timpul Festivalului Internaţional de Film Transilvania, nu doar un cinema nocturn în aer liber, ci şi un loc de relaxare pentru cinefili în timpul zilei. Piaţa Unirii va fi gazda mai multor activităţi interesante: masterclass-uri, lansări de carte şi DVD-uri, conferinţe şi TIFF Lounge, de aceea piaţa a fost denumită „kilometrul zero al TIFF 2011″.

Prima proiecţie din „Ursus Open Air”, din Piaţa Unirii, va fi chiar proiecţia de gală ce va deschide festivalul, vineri, 3 iunie, de la ora 20.30, comedia franceză „Potiche” (Nevasta la putere), regizată de Francis Ozon, cu Catherine Deneuve şi Gerard Depardieu.

„Pina” este un film-omagiu Pinei Bausch, semnat de Wim Wenders. Filmat 3D cu ansamblul companiei de dans Pina Bausch din Wuppertal, acest lungmetraj ilustrează ameţitoarea şi inimitabila artă a marii coregrafe germane care a murit în vara lui 2009. Invitând spectatorul într-o senzuală şi uimitoare călătorie într-o nouă dimensiune pe scena legendarei companii de dans, filmul îi însoţeşte pe dansatori şi în afara teatrului, în oraş şi în peisajul industrial din jurul Wuppertalului, locul care a fost căminul şi centrul activităţii creatoare a Pinei Bausch timp de mai bine de 35 de ani.

Vallanzasca, regizat de Michele Placido

Celelalte nouă filme ce vor putea fi văzute în Piaţa Unirii pe perioada festivalului sunt „Vallanzasca”, în regia lui Michele Placido, un film despre cel mai celebru mafiot italian al anilor ’70, producţie în care apare şi Monica Bîrlădeanu, selecţionat la Festivalul de la Veneţia în 2010.

După ce publicul de la TIFF a savurat în anii trecuţi filmele „Albastru închis aproape negru” şi „Graşii” (Gordos), de spaniolul Daniel Sánchez Arévalo, la această ediţie regizorul vine cu al treilea film al său – „Verii” (Primos). Primele două filme ale lui Arévalo au fost selectate în Competiţia TIFF la ediţii precedente şi au câştigat „Premiul Publicului”.

Comedia românească „Ursul”, în regia lui Dan Chişu, este cel de-al treilea film care va putea fi vizionat. „Trezirea la realitate” (Rabbit Hole), drama de familie ce i-a adus lui Nicole Kidman o nominalizare la Premiul „Oscar” pentru „Cea mai bună actriţă într-un rol principal”, e de asemenea în program.

Nicole Kidman şi Aaron Eckhardt în Rabbit Hole

Pasionaţii de fotbal vor putea urmări pelicula „Fratele” (Hermano), regizată de Marcel Rasquin. Filmul e povestea a doi tineri fotbalişti care îndrăznesc să spere la o viaţă mai bună atunci când un descoperitor de talente îi invită să dea probă pentru cea mai bună echipă a oraşului, Clubul de Fotbal Caracas.

Fanii celebrei actriţe Keira Knightley o vor putea admira în drama „Să nu mă părăseşti” (Never Let Me Go), regizată de Mark Romanek, ce îi reuneşte în distribuţie şi pe Carey Mulligan şi Andrew Garfield.

„Cine zice ăla este!” (Mine Vaganti), în regia lui Ferzan Ozpetek, este un alt titlu de care cinefilii de la TIFF se vor putea bucura. Filmul a fost prezentat în cadrul celor mai prestigioase festivaluri internaţionale, precum cele de la Berlin (secţiunea Panorama) şi Londra sau în cadrul Festivalului „Tribeca” de la New York. Pelicula îl prezintă pe Tommaso, mezinul unei familii mari şi excentrice, care visează să devină scriitor. Reîntors acasă de la Roma pentru o importantă cină de familie, în timpul căreia tatăl lui va anunţa că cedează celor doi fii controlul asupra fabricii, Tommaso este hotărât să preia controlul asupra propriei vieţi: plănuieşte să anunţe că este homosexual. Dar în acea seară, tocmai când se pregătea să spună „atenţie, vă rog”, fratele său i-o ia înainte şi, spre uimirea lui Tommaso şi groaza tuturor, îşi dezvăluie propriul secret!

Comedia inedită „Sunetul zgomotului” (Sound of noise), regizată de Ola Simonsson şi Johannes Stjärne Nilsson despre nişte muzicieni exuberanţi care compun piese folosind oraşul întreg ca instrument, va rula de asemenea pe ecranul gigant. Filmul despre un bărbat afon născut într-o familie de muzicieni foarte talentaţi a fost distins cu „Premiul Tinerilor Critici” la Festivalul de Film de la Cannes 2010, Menţiunea Specială a Juriului la „Festivalul de Film Fantastic” de la Sitges 2010, Premiul „Free Spirit” şi „Premiul Publicului” – la Festivalul de Film de la Varşovia 2010.

„Viaţa peştilor” (La vida de los peces), al patrulea lungmetraj din cariera regizorului Matias Bizé, prezent în ediţiile precedente ale TIFF-ului cu hiturile „En la cama”, „Sábado” şi „Lo bueno de llorar”, va trezi cu siguranţă interesul publicului. Filmul a câştigat trofeul categoriei Cel mai Bun Film Latino American la „Premiile Goya” din 2011 şi este pe lista celor zece filme de neratat de la TIFF 2011, în viziunea lui Mihai Chirilov, directorul artistic al festivalului.

Michael York va primi Premiul pentru Întreaga Carieră

Michael York, unul dintre actorii anglo-saxoni emblematici ai ultimei jumătăţi de veac, va primi „Premiul pentru Întreaga Carieră”, oferit unei personalităţi din cinematografia europeană. Michael York e cunoscut pentru roluri ca Brian Roberts din „Cabaret” în regia lui Bob Fosse (1972); D’Artagnan în „Cei Trei Muschetari” (Richard Lester, 1973); Contele Andrenyi din „Crimă în Orient Express” (Sidney Lumet, 1974). După ce a absolvit Universitatea Oxford, York a intrat în Compania de Teatru a lui Laurence Olivier, unde l-a cunoscut pe regizorul italian Franco Zefirelli, cel care l-a distribuit în două dintre cele mai importante roluri interpretate de britanic până în 1970: cel al lui Lucentio, în „Îmblânzirea Scorpiei” (1967), şi pe cel al lui Tybalt, în „Romeo şi Julieta” (1968).

Dintre filmele mai recente în care actorul a avut roluri memorabile amintim seria „Austin Powers” şi producţiile de televiziune „The Simpsons”, „Family Guy”, „Justice League” sau „Gilmore Girls”.

Tudor Giurgiu a anunţat că Michael York nu va mai veni la festival fiindcă este bolnav. Filmul „Cabaret”, din 1972, va avea totuşi proiecţia specială dedicată actorului britanic. Soţia actorului, Pat York, fotografă pentru publicaţii celebre ca „Vogue”, „Time”, „Newsweek”, „Life”, „Playboy”, „Elle”, „Harper’s Bazaar”, „Vogue Hommes”, „The London Times”, „Stern”, va avea vernisajul expoziţiei „Imagine şi Imaginare – Lumea filmului văzută de Pat York” la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, miercuri, 8 iunie. Printre cineaştii surprinşi în fotografiile ei îi veţi recunoaşte pe Sean Connery, Federico Fellini, Jane Fonda, Henry Fonda, Whoopi Goldberg, Anthony Hopkins, Anjelica Huston, George Lucas, Liza Minnelli, Jack Nicholson, Laurence Olivier, Barbara Streisand, John Travolta, Andy Warhol şi, bineînţeles, Michael York. Expoziţia va fi deschisă până în 3 iulie.

Splendida Jacqueline Bisset – invitată de onoare

Jacqueline Bisset

Una dintre cele mai renumite şi apreciate figuri ale cinematografiei internaţionale, Jacqueline Bisset, va fi omagiată anul acesta prin acordarea „Premiului Special pentru Contribuţia Adusă la Cinematografia Mondială” în cadrul Galei de Închidere a celei de-a zecea ediţii a festivalului.

Jacqueline Bisset are o carieră impresionantă, ce cuprinde peste 80 de apariţii în filme de cinema şi producţii TV. Star al marelui ecran încă din anii ’60, actriţa s-a remarcat rapid, reuşind să câştige aprecierea criticii şi publicului, deopotrivă, prin rolurile sale pline de forţă şi farmec.

A debutat în filmul „Fundătura” (Cul-de-sac), regizat de Roman Polanski, cu Donald Pleasence în rolul principal. A fost distribuită apoi în „Two for the Road” (1967), alături de Audrey Hepburn, iar primul rol important l-a primit în „The Cape Town Affair”, în 1967, alături de James Brolin. Rolul care a făcut-o celebră este cel al iubitei lui Steve McQueen în filmul de acţiune „Locotenentul Bullitt”, lansat în 1968. Anul următor îi va aduce prima nominalizare la „Globurile de Aur”, categoria Starul Debutant al Anului, pentru „The Sweet Ride”.

Jacqueline Bisset este unul dintre numele mari de pe afişul savuroasei comedii „Airport” (George Seaton), nominalizată la nouă categorii ale Premiilor „Oscar” 1971, printre care şi Cel mai bun film. Recunoaşterea europeană a obţinut-o în 1973, când apare în „Noaptea americană” al lui François Truffaut, film ce îi asigură un binemeritat loc între cei mai importanţi actori.

La Ceremonie, de Claude Chabrol

Şi-a consolidat renumele în Statele Unite cu „The Deep” (Adâncurile, 1977), un film cu Robert Shaw şi Nick Nolte care i-a făcut pe cei de la „Newsweek” să declare că „este cea mai frumoasă actriţă a tuturor timpurilor”. A fost nominalizată, din nou, la „Globul de Aur” pentru comedia „Who Is Killing the Great Chefs of Europe?”, din 1978, iar curând după aceea apare în „Rich and Famous”, alături de Candace Bergen. În 1984, rolul din „Under the Volcano” (La poalele vulcanului) i-a adus o nouă nominalizare la „Globul de Aur”.

A jucat alături de unii dintre cei mai mari actori ai ultimelor decenii. Numele său a apărut pe afişele filmelor „The Life and Times of Judge Roy Bean” şi „When Time Ran Out”, alături de Paul Newman. Albert Finney, Mickey Rourke, Anthony Perkins şi Michael York i-au fost colegi de distribuţie în mai multe producţii. A colaborat cu regizori precum François Truffaut, Claude Chabrol, John Huston, Stanley Donen, Sidney Lumet şi George Cukor.

În 2000, Jacqueline Bisset este din nou nominalizată la „Globul de Aur”, categoria pentru Cea Mai Bună Actriţă într-un rol secundar pentru mini-seria TV „Ioana d’Arc”

Pentru acelaşi rol, actriţa primeşte şi o nominalizare la prestigioasele „Premii Emmy” (1999). Printre cele mai recente filme ale sale se numără şi „The Last Film Festival” (Linda Yellen), ultima producţie din cariera lui Dennis Hopper.

În 1996 Jacqueline Bisset a fost nominalizată la „Premiul César”, la categoria Cea mai bună actriţă într-un rol secundar, pentru rolul din filmul lui Claude Chabrol, „Ceremonia” (La Cérémonie), film ce va putea fi vizionat în cadrul ediţiei aniversare TIFF, pe data de 11 iunie, la Cinema „Florin Piersic”, în cadrul unei proiecţii speciale în onoarea actriţei.

Ce filme vom vedea în competiţia oficială

Mabul

12 filme din tot atâtea ţări se întrec anul acesta în Competiţia Oficială a Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Nouă regizori şi trei regizoare care tocmai debutează în cinematografie sau sunt la al doilea lungmetraj au fost selectaţi să concureze pentru trofeele decernate. Danezul Rúnar Rúnarsson îşi aduce filmul de debut, „Volcano”, direct de la premiera mondială de la Cannes. Românul Constantin Popescu revine la TIFF, unde a debutat anul trecut cu „Portretul luptătorului la tinereţe”. Rusul Aleksandr Mindadze şi islandeza Vladís Óskarsdóttir, cineaşti experimentaţi, de peste 50 de ani, îşi expun propriile viziuni. Belgianul Hans Van Nuffel şi Zeina Durra, o londoneză cu bunici arabi şi slavi, ne vor arăta filme inspirate din experienţele lor de viaţă – lupta cu o boală letală şi traiul la graniţa dintre cultura occidentală şi cea a Orientului Mijlociu.

Coproducţia israeliano-canadiană „Mabul” (Potopul) este regizată de Guy Nattiv. Yoni, un băiat de aproape 13 ani, foarte talentat, dar nedezvoltat fizic, e stresat de apropierea sărbătorii Bar Mitzvah-ului său, fiindcă nu e încă destul de bărbat. El îşi vinde în secret temele pentru şcoală pentru a strânge bani să-şi cumpere un aparat minune de făcut muşchi. În fiecare seară, Yoni face exerciţii cu greutăţi legate de picioare şi strigă cât poate de tare în faţa ferestrei pentru a-şi întări vocea firavă, ca de fetiţă, din cauza căreia a primit porecla Heliu. Noii săi colegi de şcoală sunt cu un an mai mari şi cu două capete mai înalţi, iar asta înseamnă că Yoni e mereu agresat. Acasă, părinţii lui nu-şi vorbesc, iar dacă au ceva de comunicat îl folosesc pe Yoni pe post de mesager. Cu doar o săptămână înainte de ceremonia Bar Mitzvah, Tomer, fratele mai mare, de 17 ani, bolnav de autism, se întoarce acasă, după ce instituţia în care l-au trimis părinţii se închide. Nu doar echilibrul precar al lui Yoni e zguduit, ci întreaga familie, din temelii, de parcă ar fi venit Potopul.

„La Vida Util” (O viaţă însemnată), regizat de spaniolul Federico Veiroj, este povestea lui Jorge, care lucrează într-o cinematecă şi stă cu părinţii, la vârsta de 45 de ani.

Bugetul nu mai permite menţinerea cinematografiei de artă, iar un oficial vine să-i dea vestea cea rea lui Jorge, angajatul devotat Cinematecii Uruguaya de peste 25 de ani. Rămas fără slujbă din cauza falimentului, el va trebui să-şi schimbe viaţa…

„The Imperialists Are Still Alive!” (Imperialiştii n-au murit!), regizat de Zeina Durra, SUA, spune istoria unei femei arabe, care trăieşte în New York, după ce a copilărit la Paris. Filmul începe cu Asya, în interpretarea lui Elodie Bouchez, care pune un fotograf să o pozeze goală, dar cu faţa ascunsă de o eşarfă. Viaţa Asyei se împarte între evenimente mondene şi petreceri în cluburi de noapte underground, iar paranoia ei este legată de traiul oamenilor arabi în America după atentatul din 11 septembrie.

„V subbotu” (O sâmbătă obişnuită) este semnat de regizorul rus de Aleksandr Mindadze. În 26 aprilie 1986, în toiul nopţii, reactorul numărul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, provocând cel mai grav accident nuclear din istorie. Conducătorii Patridului Comunist decid să muşamalizeze accidentul şi să nu anunţe populaţia despre riscul extrem de ridicat de contaminare radioactivă. Valery Kabysh, un fost tobar, acum tânăr şi devotat membru de partid, şi-a dat seama din privirile îngrozite ale şefilor comunişti de gravitatea exploziei şi ştie că fiecare secundă contează… Soarele străluceşte şi iarba e verde. Încă.

„Kongavegur” (Aleea Regelui), realizat de islandeza Vladís Óskarsdóttir, la fel ca şi coproducţia argentiniano-spaniolă „Sin retorno” (Fără cale de-ntors), regizat de Miguel Cohan, atacă problemele lumii contemporane.

„Adem” (Oxygen), regizat de belgianul Hans Van Nuffel, reflectă propria experienţă a regizorului şi vorbeşte despre tineri diagnosticaţi cu o boală genetică letală, care luptă pentru viaţă.

Vlad Ivanov şi Daniel Huian în Principii de viaţă

Pelicula românului Constantin Popescu, „Principii de viaţă”, tratează problema unui om de afaceri, Emil Velicanu, în interpretarea lui Vlad Ivanov, care se consideră un bărbat împlinit. Are bani, o vilă nouă, s-a căsătorit cu o femeie tânără care i-a născut un copil şi are un fiu dintr-o căsătorie anterioară. Înainte de vacanţă, trebuie să lase totul în ordine, dar lucrurile încep să se complice. Criza de la sfârşitul zilei îl face să se întrebe dacă este într-adevăr atât de fericit…

„Apflickorna” (Maimuţe), regizat de Lisa Aschan din Suedia, a câştigat marele premiu la „Tribeca”, pentru Cel Mai Bun Film, şi a fost lăudat de juriul de acolo pentru felul în care stabileşte un echilibru între pericol şi inocenţă. Este povestea a două tinere, Emma şi Cassandra, pasionate de competiţiile ecvestre, şi a vieţii lor confuze.

„Das letzte Schweigen” (Tăcerea), regizat de Baran bo Odar, din Germania, este un film poliţist psihologic, în care problemele oamenilor sunt accentuate de căldura înăbuşitoare a vremii.

„The Untitled Kartik Krishnan Project” (Proiectul fără titlu al lui Kartik Krishnan) este semnat de indianul Srinivas Sunderrajan, iar eroul lui principal, Kartik, este aruncat într-o lume suprarealistă. Filmul este o metaficţiune, realizată cu numai 1.000 de dolari.

Pelicula „Eldfjall” (Vulcanul) poartă marca danezului Rúnar Rúnarsson. Este o poveste de dragoste în care protagoniştii trebuie să accepte consecinţele alegerilor făcute în trecut şi să găsească soluţii de a trece peste dificultăţile prezentului pentru a primi viitorul cu braţe deschise. Filmul e debutul lui Runar Runarsson în lungmetraj şi a avut premiera mondială la Cannes 2011.

O colaborare excelentă între ICR New York şi TIFF

Ursul, peliculă semnată Dan Chişu

ICR din New York continuă parteneriatul cu TIFF, fiind susţinător principal al secţiunii „Zilele Filmului Românesc”. Păstrându-şi calitatea de mediator între profesioniştii filmului din SUA şi România, ICR New York va susţine şi în acest an prezenţa unei delegaţii de invitaţi americani, căreia i se va alătura un grup de critici, producători, distribuitori din cinematografia europeană. Corina Şuteu, directorul ICR New York, va fi moderatorul dezbaterii „10 ani: Noul Val al filmului românesc – în America şi în lume”, programată pentru 9 iunie. De asemenea, va fi publicată şi la această ediţie, în limba engleză, „aperiTIFF – Romanian Cinema 2011”, realizată, ca şi anul trecut, sub îngrijirea lui Mihai Chirilov şi dedicată împlinirii a 10 ani de la apariţia Noului Val. Vor fi acordate două premii din palmaresul TIFF, printre care „Marele Premiu”, „Trofeul Transilvania”.

Aceste iniţiative, precum şi dezvoltarea de către filiera newyorkeză a ICR a unor relaţii proactive cu marile festivaluri şi organizaţii de film din America, au contribuit semnificativ la mărirea vizibilităţii cinematografiei româneşti peste ocean. Astfel, 3 filme româneşti au fost selectate la New York Film Festival.

„Zilele Filmului Românesc” ediţia 2011 oferă o excelentă platformă de expunere internaţională pentru cele mai bune filme româneşti realizate în ultimul an. Timp de trei zile, cinefilii pot urmări producţii autohone, unele dintre acestea fiind difuzate în premieră absolută în România, sau chiar în premieră mondială. Selecţia din acest an cuprinde 12 filme de lungmetraj şi 15 scurtmetraje.

Acum, ICR New York susţine prezenţa unor nume importante ale cinematografiei americane: David Kwok, director de programare la „Tribeca Film Festival”, Laurence Kardish, senior curator, Departamentul de film şi cinema din cadrul „Muzeului de Artă Modernă” din New York (MoMA), Benjamin Crossley-Marra, director de vânzări al „Zeitgeist Films”, unul dintre distribuitorii de prestigiu de cinema străin în Statele Unite, Basil Tsiokos, programator de film documentar al „Sundance Film Festival”, Brian Chirls, key speaker în panelul „Regional cooperation for post-production, distribution and exhibition of feature films”, care va avea loc în data de 9 iunie, Barry Gifford, scenarist, colaborator al regizorului David Lynch, coscenarist al filmului „Tatăl Fantomă”, în regia lui Lucian Georgescu. Delegaţia va participa la proiecţiile din cadrul „Zilelor Filmului Românesc”, la întâlnirile cu cineaştii români şi la dezbaterea „10 ani: Noul Val al filmului românesc – în America şi în lume”, ediţia a doua, dezbatere moderată de apreciatul critic Corina Şuteu.

Victor Rebengiuc în Niki Ardelean, colonel în rezervă

De asemenea, este susţinut şi atelierul realizat de Thomas Mai, specialist în aplicarea şi utilizarea noilor tehnologii şi a instrumentelor digitale în marketarea, promovarea şi distribuirea noilor producţii cinematografice, în data de 10 iunie.

Ediţia a 10 a TIFF demonstrează prin amploarea ei creativitatea şi potenţialul constructiv ieşit din comun al unui tandem fondator complementar: preşedintele Tudor Giurgiu şi directorul artistic Mihai Chirilov. Alături de ei, o echipă executivă extrem de pasionată a clădit în 10 ani un eveniment internaţional de referinţă. ICR New York este onorat să participe la această construcţie.

Goran Bregovic va concerta la ediţia din Sibiu a TIFF

Bregovic şi instrumentiştii din „Wedding and Funeral Orchestra” vor cânta joi, 16 iunie, pe scena din Piaţa Mare din Sibiu, începând cu ora 21.00.

Publicul va putea (re)asculta piese de pe albumele „Tales and songs from weddings and funerals” (2002), „Balkanica” (2000), „Silence of the Balkans” (1998), „Song book” (2000), „Music for films” (2000), „Ederlezi” (1998) sau „Underground” (1995), dar şi piese noi de pe coloana sonoră a noului film semnat Dan Chişu.

Concertul-eveniment a fost gândit de organizatorii TIFF pentru a celebra legătura strânsă dintre muzică şi film. După ce Bregovic va coborî de pe scenă, va fi proiectată comedia „Ursul” în regia lui Dan Chişu, a cărui coloană sonoră poartă semnătura muzicianului Goran Bregovic. Pelicula va fi proiectată la ora 22.00, pe un ecran gigant montat în Piaţa Mare din Sibiu.