Un tablou care arată foarte rău: deficitul s-a adâncit

bani-moneda-romania-inflatie

Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, sumă ce reprezentă echivelantul a 4,17% din PIB, conform datelor prezentate de Ministerul de Finanțe. Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde de lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Creșterea deficitul bugetar aferent primelor șase luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (10,2 miliarde de lei) , (ii) de creșterea cu 2,94 miliarde de lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iunie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 3,79 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19de aproximativ 5,86 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 146,25 miliarde de lei în primul semestru al anului 2020, în scădere cu 1,6% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,5 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracția încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA și a amânării plății obligațiilor fiscale) și de cea a veniturilor nefiscale.

În ce privește dinamica lunară, după avansul semnificativ din primele două luni ale anului,începând cu martie încasările bugetare au înregistrat în general o evoluție nefavorabilă – incertitudinea sporită, restricțiile și suspendarea unor activități, pe fondul crizei sanitare actuale, au determinat amânarea plății obligațiilor fiscale, sprijinită de facilitățile acordate contribuabililor. Totuși, în iunie, luna în care au devenit scadente unele obligații fiscale, veniturile totale au consemnat o revenire importantă (+7,4%, an/an), susținute în principal de încasările din impozitul pe profit, impozitul pe salarii și venit, impozitele și taxele pe proprietate și contribuții de asigurări.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 191,43 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 13,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 1,8 puncte procentuale de la 15,9% din PIB 2019 la 17,7% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii iunie s-au plătit 3.692,2 milioane de lei pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 743,99 milioane de lei pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 36,2 milioane de lei pentru indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile de personal au însumat 53,3 miliarde de lei, în creștere cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,9% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, în luna iunie plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 178,7 milioane de lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 25,36 miliard de lei, în creștere cu 16% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale (16,1%) și la instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii (12,6%), majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2. De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 13,6% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 69,22 miliarde de lei în creștere cu 23,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizației sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum și indexarea acestora cu rata inflației din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020. Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru indemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa
angajatorului în valoare de 3,69 miliarde lei și pentru indemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 743,99 milioane de lei. De asemenea, se continuă ritmul accelerat de decontări ale indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că în luna iunie plățile au fost de 548,6 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,88 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv suvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli au fost de 2,99 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și indemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (36,2 milioane de lei).

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,37 miliarde de lei, cu 20,3% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,12 miliarde de lei, înregistrându-se cel mai înalt nivel al cheltuielilor pentru investiții pe primele 6 luni din ultimii 10 ani. Acestea sunt cu 30,8% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 266,16 milioane de lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4595 Articole
Author

3 Comentarii

  1. Nu-i problema se ocupa comicii vopsiti Sica&Citu ca sa ajungem la 10%.

  2. Va amintiti cum urlau cand erau in opozitie?, ca psd fura si destule minciuni? Acum pnl fura cu legea in mana si psd doarme sau deja sunt santajati cu facaturile vechi! Deh, guvernul troc, cu sustinere psd! Votul cetateanului a fost anulat de trocul politic!

  3. Nu ne mai vindecăm. Oare când vom învăţa ce prestaţii sunt de domeniul asistenţei sociale şi ce nu!? Apropae nimic din cele înşirate în articol nu sunt de domeniul asistenţie sociale. Pensiile şi alocţiile pentru copii????? Pensiile fac parte din securitatea socială realizată prin asigurări contributive, alocaţiile pentru copii fac parte din politice familiale- demografice. Nici subvenţiile legate de pandemie nu sunt chiar asistenţă socială.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.