' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Substantele toxice deversate în Ungaria au ajuns in Dunare în cursul acestei zile, a declarat pentru agenţia MTI un purtător de cuvânt al echipelor care luptă pentru limitarea dezastrului ecologic. Tibor Dobson a precizat că nu există încă peşti morţi în râurile Raba şi Mosoni, afluenţi ai Dunării, însă toata fauna din râul Marcal a murit.
Echipele ungare încearcă acum să reducă alcalinitatea nămolului roşu conţinând alumină, pentru a reduce proporţiile catstrofei ecologice.
Autorităţile de la Bucureşti nu au reuşit să afle, la trei zile după accidentul ecologic din Ungaria, care este exact substanţa care a poluat apele şi care este cantitatea de poluant scursă după ruperea barajului, astfel că singura măsură ce poate fi luată este continuarea măsurătorilor, relatează Mediafax.
„Nu am primit de la partea maghiară nicio informare exactă, deşi din 5 octombrie le cerem să ne comunice care este exact substanţa care a poluat apele şi care este cantitatea din aceasta care s-a scurs în urma ruperii barajului. În lipsa acestor informaţii, nu putem decât să facem măsurători la intrarea Dunării în ţară şi să sperăm că nimic rău nu se va întâmpla”, au declarat, pentru Mediafax, surse din instituţiile cu atribuţii în gestionarea eventualelor urmări ale accidentului ecologic.
Ministerul prezintă măsurile de combatere a poluării luate de partea maghiară, majoritatea în sensul încurajării depunerii substanţei poluante.
„Se estimează că debitul râului Raba raportat la pârâul Marcal este de cel puţin zece ori mai mare, iar debitul Dunării, amonte de Budapesta este de 2400 metri cubi pe secundă, adică de cel puţin 25 de ori mai mare, comparativ cu debitul râului Raba. Mai mult, astăzi, debitul Dunării la intrarea în ţară este de 6600 mc/s, debit suficient care să asigure capacitatea de diluţie a apei”, continuă Ministerul român al Mediului, în comunicatul de joi. Instituţia nu vorbeşte însă, în documentul citat, despre traiectoria undei de poluare şi despre vreo estimare privind momentul la care ea ar putea ajunge în sectorul românesc al Dunării.
