Și a fost Crăciunul de 30 de ani de la Revoluție pentru generația noastră. Am încercat să-l acoperim fiecare cu ce am putut- uitare, indiferență, emisiuni TV proaste și documentare triste de tot. Vizite la cimitir. Alcool. Filme polițiste.
Crăciunul de 30 ani de la revoluție nu avea cum să fie o ocazie fericită pentru generația noastră, a Revoluției. Eu am încercat să văd partea plină a paharului, de asta v-am lăsat un mesaj de 31 decembrie, și o văd în continuare. Pentru România. Dar pentru fiecare în parte dintre noi, pentru Cristina Țopescu, închisă trei luni în 1989 că încercase să fugă la mama ei în Germania, ce fel de Crăciun putea fi 2019. Tatăl (care o adora), pierdut de un an. Fără copii. Și 30 de ani de fum și iluzii prin care alergase (cu noi toți, cei care în 1990 ne-am adunat în noua presa liberă din generația asta) așa cum alergi cu trenulețul la bîlci prin labirintul ororilor. Ce ar fi putut fi a fost – dar asta nu e niciodată destul. Tinerețe, frumusețe, celebritate, cariere, mulți din cei porniți atunci au ajuns la ele, și adesea îi uităm pe care nici asta n-au avut.
Doar cînd ai avut tot ce se putea vezi ce puțin e de fapt față de ce ai sperat. Nu, cei 30 de ani ai Revoluției noastre nu sunt vreo victorie a justiției și a memoriei celor buni contra celor răi. Ba chiar discernământul cine mai sunt unii și alții s-a pierdut pe undeva.
„Lumina care s-a dus” (The Light that Failed) e titlul cărții unui alt camarad al meu de cursă lungă, Ivan Krastev. Bulgar. Și al mentorului meu, profesorul de drept Stephen Holmes, despre cum Occidentul a cîștigat războiul rece, dar a pierdut pacea.
E greu să petreci singur Crăciunul aniversar cu lumina care s-a dus. Poți să nu fii depresiv cu acte.
Nu am fost apropiată de Cristina și asta se adaugă la melancolia Crăciunului meu viitor, că ea mi-a dat semne de simpatie neașteptate în ultimii ani, cu toate că nu ne cunoșteam aproape deoc. Nefiind pe Facekook și pe nimic în general, plus mereu în altă țară, îmi pare rău că nu am urmat semnalele înapoi la origine. Mă număr printre prietenii care ar fi putut fi, și nu au fost.
Dar știu un lucru.
Numai cine e pasionat de presă tabloidă vrea să știe cum a murit Cristina. Nu s-a sinucis, că își iubea cîinii și nu i-ar fi lăsat să moară de sete. Moare omul de tristețe și fără să fie nevoie să ia medicamente. Nu așteptați cu sufletul la gură jurnalul de la ora cinci, că nu aveți ce aștepta.
Să luptăm în continuare pentru iluziile din 1989 ale Cristinei e tot ce mai putem facem. Și să ne-o amintim tînără și frumoasă. Mă țin minte citîndu-i tatălui ei sondaje în care era cea mai iubită prezentatoare din România. Înflorea tot.
Singură nu va fi unde se duce, că toate generația Revoluției vom bîntui pe acolo.
Vă las cu Beatles.
odihneasca-se in PACE!…prea triste si prea rare ocaziile cand iti mai aduci si tu (AM-P) aminte cine si de ce suntem de fapt ca in rest…”homo economicus” (nu stiu daca exista dar daca nu inventam ad-hoc si un „homo politicus” pentru conformitate)…eu cu Credence
Cristina Topescu -un ingeras diafan din raze de luna si ganduri suave ,s-a intors indurerat acolo de unde a venit …
Nu stiu ce „semne de simpatie neașteptate” ati primit de la Cristina „în ultimii ani”, dar, in orice caz, in ultimii ani Cristina a vazut dreptate in locuri in care dvs. nu ati reusit sau nu ati vrut sa o vedeti (https://ziaristii.com/cristina-topescu-protestatara-din-piata-victoriei/)
E un act ratat sa puneti un link catre un COVER Beatles sau asta v-a fost intentia?
Originalul Beatles e totusi imediat accesibil… (https://www.youtube.com/watch?v=HuS5NuXRb5Y)
Pentru sufletul insingurat al Cristinei si pentru luarea aminte a celor singuri, dedic acest cantec interpretat de oameni ai strazii din toata lumea intr-un proiect magnific, intr-o maniera care te indemna sa fii mai bun! Pacea vesnica si bucuria vietii vesnice sa te acopere de acum incolo, Cristina Topescu! Dumnezeu sa te odihneasca in pace!
https://www.youtube.com/watch?v=75MRyJFujEk
Nimeni nu e singur – sa vrea sa-L vada pe Cel fara de care nimic nu putem face…
Auto-inselarea cu „iubirea” animalelor denota respingerea omului, respingerea „aproapelui”.
Iubirea ne-persoanelor este nu doar imposibila dar si idolatrie, in cazul de fata – zoo-latrie.
Sigur ca apare fireasca suferinta mintala si cea trupeasca daca sufletul se complace sub firea proprie, neschimbatoare.
Nu aceste manifestari duc „intre ingeri” – de ce ar vrea omul sa ajunga intre ingeri care-i sint inferiori: omul are trup si viata materiala iar dupa moarte poate avea fericirea vesnica supra-ingereasca, ca fiu/fiica al/a lui Dumnezeu; ingerul este un mesager si un lucrator pe deplin ascultator de Dumnezeu.
Cu dorinta (oare) de a a fi incinerata si cu „respectarea” acesteia, ingerii pe care ii va avea in preajma in vesnicie sint doar dracii, nu va faceti iluzii!
Rudele sa faca bine si sa o inmormanteze crestineste- ca doar o chema Cristina, nu Flacara!!!
Altfel, ce a fost bun si frumos la ea au fost fiindca omul „bine a fost facut” insa, „in cinste fiind, s-a alaturat dobitoacelor”…
„Sa odihneasca in pace” poate fi posibil abia dupa inmormantarea crestineasca, niciodata dupa incinerare. „trupul nu este al tau ci este templu a Sfantului Duh!”
Rudele care distrug acest templu sa nu se astepte la binecuvantare crestina si nici la vreo ingaduinta pentru raul pe care il vor fi facut!
Acum abia rudele o vor omori, oprind „invierea mortilor” la Judecata de Apoi.
Domnule Arafat,
Cred ca intelegeti si dvs ca scopul acestor mizerii este doar acela de a va discredita pe dvs. SMURD va fi privatizat, acesta este obiectivul. Munca dumneavoastra si a colegilor dvs va fi CONFISCATA pe nedrept de unii care vor face bani usor pe munca dvs si pe buzunarul nostru. Noi toti NU TREBUIE SA ACCEPTAM ASTA!
Cei care iubesc ciinii mai mult decit pe oameni nu merita sa fie plinsi decit numai de ciini!
Stimate cetatean!nu se poate sa poruncim naturii,trebuie sa o respectam. Suntem departe inca de cunoasterea tuturor fenomenelor sau legilor micro si macroscopului.Toate speciile au drept la viata. Realitate- foarte multi alti cetateni insa spre a scapa de latraturi,mizerii lasate,frica de a nu fi atacati.. aleg capturarea animalelor.Respect cetatenii care lupta spre a salva vietile animalelor.Efort,teama,dorinta de a salva,daruire ,emotii,adoptii…asa a salvat acei caini,stimata doamna Cristina Topescu. Domnia sa Ramane in realitate pentru activitatile profesionale in primul rand apoi, pentru daruire,sacrificiu, spre a ajuta animale abandonate, de pe langa casa omului.
Prea multe vorbe. Inutile, pentru a arata ceea ce se vede clar pentru orice om cât de cât ancorat în realitate. Evident, a fost un suflet chinuit, care și-a neglijat problema. Dumnezeu sa o odihnească.
Imi pare de mare folos,tot cea ce scrieti mai sus.Ma bucur sa vad oameni care inteleg si vorbesc crestineste!Felicitari,faceti o treaba minunata,d-nule Gheorghe!
Gheorghe, Cristina Topescu a fost un suflet bolnav si chinuit. Este revoltator ce a facut fratele vitreg, care si-a batut joc de ea dupa moartea biologica. Mortii isi cer drepturile oricum si se vor gasi oameni care sa se roage pentru sufletul ei, chiar daca preotii nu mai au voie canonic sa o faca. Fratele va trebui sa se descurce cu pacatele ei, pe care I le-a luat pe seama lui, refuzand inmormantarea ei crestineasca…
Nimeni și nimic nu justifică incinerarea … Chiar dacă și-ar fi exprimat această opțiune, mama ei trebuia să o înmormânteze creștinește …vai,vai,vai!
Doamna Cristina Topescu prin efort, daruire, emotii extraordinare, a dat un exemplu tuturor cetatenilor, in special celor care s-au opus,se opun, oricarei actiuni pozitive de a fi salvati cainii abandonati pe domenii publice. Nu a le da altora invataturi/ au fost toate actiunile domniei sale! ci numai actiuni de salvare a cainilor, abandonati de catre fostii lor stapani.Prin efort,timp acordat,emotii ,frica de a nu fi in primejdii acestia, prin cheltuieli proprii.Preocuparea de fiecare clipa a fost sa ajute aceste animale,respectiv salvarea lor.Fara a supara,intreb:cetateni care ati lasat pe domeniul public cainii,regretati acum, aceste fapte? le veti repeta in continuare,senin si intru firesc?!?! Sanatoasa ar fi preocuparea tuturora, in fiecare clipa, sa respecte aproapele implicat in salvarea animalelor aflate in pericole, prin de ce nu?fie alte adoptii, fie ajutor.Sa respectam natura prin fapte pozitive.Mediul inconjurator este de folos in primul rand oamenilor/ daca avem mare grija si respect.