EXCLUSIV Voiau să facă legea salarizării, dar aveau date salariale de la doar 55% dintre instituțiile care trebuiau să raporteze. Și acestea pot conține „erori”

Ministerul Muncii a transmis într-un răspuns la solicitarea Cotidianul că pentru anul 2025 au raportat informații salariale doar 7.435 dintre cele 13.465 de instituții incluse în raportarea prevăzută de legea 153/2017. Procentul reprezintă aproximativ 55% dintre instituțiile care trebuiau să raporteze. De asemenea, ministerul condus interimar de Dragoș Pîslaru a recunoscut că baza de date folosită pentru centralizarea informațiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice poate conține date „eronate”.

Președintele Nicușor Dan a declarat că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii salarizării „până la sfârșitul acestui an”.

Potrivit Ministerului Muncii, în baza articolului 33 alineatul (1^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, autoritățile și instituțiile publice care intră sub incidența legii trebuie să transmită, în fiecare an, în perioada 1-30 octombrie, date privind veniturile salariale.

Începând cu anul 2018, raportarea se realizează în baza Ordinului nr. 2.169/2018, prin intermediul formularului L153. Datele transmise se referă la veniturile salariale aferente lunii septembrie.

Doar 55% dintre instituțiile incluse în raportare au transmis date despre salarii. Miniserul Muncii recunoaște că inclusiv acestea pot conține „erori”

Pentru cea mai recentă raportare, aferentă anului 2025, Ministerul Muncii arată că, din totalul de 13.465 de instituții, au transmis date salariale doar 7.435. Cele 55% de instituții au raportat informații pentru un număr de 697.566 de angajați.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, în luna iulie 2026, numărul total de bugetari în instituțiile și autoritățile publice era de 1.266.488.

Este important de subliniat că procentul de 55% se referă la instituțiile care au transmis raportările. Răspunsul ministerului nu indică numărul total al angajaților care ar fi trebuit să fie acoperiți de această raportare, astfel că nu poate fi calculat, pe baza acestor date, ce procent din totalul personalului bugetar este reprezentat în baza de date.

Situația raportărilor pe familii ocupaționale

Raportarea pe familii ocupaționale este următoarea, potrivit datelor Ministerului Muncii:

Învățământ: 246.434 de angajați (4.054 instituții)
Administrație: 237.987 de angajați (2.479 instituții)
Sănătate și asistență socială: 165.782 de angajați (396 instituții)
Justiție și Curtea Constituțională: 20.152 de angajați (108 instituții)
Cultură: 12.162 de angajați (236 instituții).

Ministerul Muncii: Datele introduse pot să prezinte erori

Ministerul Muncii recunoaște în răspunsul pentru Cotidianul că unele dintre datele introduse în sistem „pot conține erori”, iar Legea nr. 153/2017 nu prevede, în cadrul acestei proceduri de raportare, o obligație de validare sau control al datelor transmise.

„Subliniem faptul că există posibilitatea ca o parte din datele introduse să prezinte erori. Menționăm că aceste probleme se datorează faptului că Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede obligativitatea controlului raportării și nici sancțiuni pentru raportări eronate, în cuprinsul alin. (1^1) al art. 33 din acest act normativ.

În prezent, Legea-cadru nr. 153/2017 nu prevede completarea bazei de date în scopul obținerii unor date statistice și, prin urmare, aceasta nu poate fi utilizată ca sursă de astfel de date.

De asemenea, vă informăm că, în temeiul art. 33 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, sub aplicarea unei sancțiuni contravenționale, toate autoritățile și instituțiile publice au obligația de a publica la sediul propriu și pe pagina proprie de internet, în datele de 31 martie și 30 septembrie ale fiecărui an, și de a menține publicată o listă a tuturor funcțiilor din autoritățile sau instituțiile publice respective ce intră în categoria personalului plătit din fonduri publice”, se arată în răspunsul Ministerului Muncii la solicitarea Cotidianul.

Vezi AICI răspunsul integral al Ministerului Muncii la solicitarea Cotidianul

Cui se aplică legea și ce instituții sunt exceptate de la raportare

Prevederile legii 153/2017 se aplică personalului din Parlament, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvern, ministere, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, unități teritoriale, autorități ale administrației publice locale, alte autorități publice, autorități administrative autonome și instituțiile din subordinea acestora, finanțate integral de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.

Legea se aplică și personalului din autorități și instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții de la buget, precum și personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii. De asemenea, intră în sfera legii persoanele care sunt conducători ai unor instituții publice în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă, și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Legea nu se aplică personalului din Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Separat, articolul 33 alineatul (5) prevede că dispozițiile nu se aplică instituțiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Un eșec anunțat de la Cotroceni. Cum poți face o lege a salarizării fără o imagine completă a sistemului salariat bugetar

Legea salarizării unitare a fost jalon în PNRR și trebuia finalizată până la sfârșitul lunii august 2026, în contextul în care vechea coaliție Nicu Ciucă și Marcel Ciolacu au amânat reforma alegând să recaleze pensiile în contextul anului electoral din 2024.

Sub medierea Administrației Prezidențiale și după mai multe proiecte puse în transparență de ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru, prin care s-a modificat valoarea de referință de la 4.100 de lei la 4.000 de lei, Nicușor Dan anunță că partidele nu s-au înțeles asupra reformei și că își asumă responsabilitatea pierderii celor 770 de milioane de euro din PNRR.

În schimb, șeful statului a precizat că PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat ca până la finalul anului vom avea o lege a salarizării, potrivit presidency.ro. De altfel, în programul de guvernare propus de Siegfried Mureșan, se menționează că „noua lege a salarizării unitare se adoptă până la 31 octombrie 2026” (pagina 21).