Consultare populară pentru ”apărarea familiilor”

La începtul acestei săptămâni, în Ungaria a fost lansată o nouă consultare populară, de această dată nu împotriva migrației, ci pentru ”apărarea familiilor”. Este o reacție a guvernului Viktor Orban la încercările UE de ”înlocuire a populației” prin migrație, a sugerat secretara de stat Katalin Novak, vioara întâi a acestei consultări populare.

”În ciuda migrației în masă către Europa, Ungaria vrea să se bazeze pe resursele intene”, a spus Novak. ”Credem că viitorul este al copiilor unguri, Ungaria nu dorește migrație și nici înlocuirea populației”. Reprezentanta guvernului de la Budapesta i-a acuzat pe ”birocrații de la Bruxelles” care ”vor să introducă un mecanism permanent de imigrație” pentru a face față îmbătrânirii populației în Europa, iar prima întrebare din cele zece din chestionarul trimis cetățenilor este despre soluția împotriva reducerii populației: imigranți sau sprijin pentru familiile ungare? Completând acest chestionar, ungurii ”vor trimite un mesaj puternic la Bruxelles cum că înnoirea Europei este de neimaginat fără întărirea familiilor”, a spus Novak.

Precedentele consultări populare, o modalitate preferată de premierul Viktor Orban pentru a da greutate acțiunilor sale la Bruxelles, câtă vreme în Ungaria partidul său deține doua treimi din mandatele parlamentare, au vizat presupusul plan al lui George Soros pentru a spori migrația spre UE. Soros și UE au negat asemenea afirmații, însă această retorică i-a fost de folos lui Viktoer Orban pe plan intern, unde a câștigat trei alegeri parlamentare consecutiv, începând din 2010.

Cum arată noul chestionar pe care îl vor primi cetățenii? Iată întrebările

1. Sunteți de acord că scăderea populației nu ar trebui compensată prim imigrație, ci printr-un sprijin mai puternic dat familiilor?

2. Sunteți de acord că noul program de asistență pentru familii ar trebui condiționat de angajarea în câmpul muncii?

3. Sunteți de acord că tinerele cupluri ar trebui să primească asistență pentru a avea o existență independentă?

4. Sunteți de acord că trebui acordată mai multă asistență familiilor cu mai mulți copii?

5. Susțineți recunoașterea de către stat a statutului mamelor ocupate total cu creșterea copiilor?

6. Sunteți de acord ca o mamă cu cel puțin trei copii să primească o asistență sporită?

7. Sunteți de acord ca membrii familiilor cu copii bolnavi să primească asistență mai mare?

8. Sunteți de acord că dezvoltarea intelectuală, psihologică și fizică a copiilor noștri trebuie asigurată de statul ungar?

9. Sunteți de acord cu propunerea că fiecare copil are dreptul să aibă o mamă și un tată?

10. Sunteți de acord cu propunerea ca asistența bugetară pentru familiile cu copii să nu fie modificată decât cu două treimi din voturile parlamentarilor?

Se observă printre întrebările de mai sus o reformulare a întrebării de la recentul referendum pentru familie din România. Întrebarea 9 are în vedere consultarea cetățenilor cu privire la interdicția creșterii copiilor în cuplurile formate din persoane de același sex, însă, se pare, guvernul de la Budapesta nu a avut curajul să recurgă la o formulare mai limpede.

Întrebarea 2 urmărește o descurajare a natalității în rândul celor foarte săraci. Este o întrebare infierată în de presa ostilă guvernului Orban. Este adevărat, în țările vest-europene nu există o asemenea discriminare, ci o alta, pozitivă, pentru încurajarea natalității în familiile bogate, cu profesii liberale, prin reducerea taxelor în funcție de numărul de copii.

Întrebarea 5 deschide o perspectivă neclara: guvernul maghiar are în vedere scutirea de taxe a fameilor cu mulți copii pe durata creșterii lor sau în mod viager? Întrebarea 10 este una eminamente politică și vrea să facă din viitoarele guverne niște prizoniere ale politicii pronatalitate a lui Viktor Orban, fiind limpede că este puțin probabil ca vreun alt partid să se bucure de majoritatea de două treimi deținută acum de Fidesz.

Ambiții mari, realizări mici și multe ”condiționalități” UE

Se estimează că Ungaria, o țară cu circa zece milioane de suflete, a pierdut jumătate de milion de cetățeni în ultimul deceniu, plecați să lucreze în tarile vestice. Viktor Orban a încercat să combată fenomenul. Inițial, a încercat la nivel economic, facilitând obținerea cetăteniei maghiare (deci a UE) de către bogații din Asia, cu condiția investiției în obigațiuni ale statului maghiar. Apoi, guvernul a luat măsuri pentru a-i incuraja pe tineri să rămână în țară, însă efectele au fost cvasiinvizibile. Apoi, spre deosebire de Polonia, care a atras peste un milion de muncitori sezonieri din Ucraina ruptă de razboi, Ungaria nu a reeșit să atragă suficientă forță de munca compusă din imigranți europeni, creștini, pe linia politicii lui Viktor Orban, care a respins cotele obligatorii impuse de UE pentru preluarea de imigranți din zonele de conflict ale lumii, majoritatea musulmani.

Pe lângă plecarea din țară a tinerilor, Ungaria se confruntă cu îmbătrânirea populației, cu speranța de viață de (75,7 ani) mult sub media UE (81 de ani, iar în țările sudice, în Spania și Italia se ajunge la o medie de peste 85 de ani). Speranța de viață în Ungaria este totuși mai mare decât cea din România și Bulgaria, de 74 de ani. A scăzut și natalitatea, de la an la an, iar acum rata este de 9 la mie, ca și în Romania sau Germania, în condițiile în care în Franța este de 12 la mie, iar în Irlanda de 14 la mie. Țările Grupului de la Visegrad, cele mai înverșunate din UE când vine vorba de respingerea cotelor de imigranți, au cea mai mare rată de scădere a populației din UE. Populația celor patru sate ar putea să scadă cu 15% până în 2050, potrivit estimărilor ONU.

Cauza principală este stabilirea în statele vestice ale Europei. Circa jumătate dintre absolvenții de liceu din Budapesta și din orașele mari ale Ungariei își doresc să își continue educația în Vest. Este motivul pentru care criticii guvernării Orban spun că autoritățile ar face mai bine să aibă grijă de calitatea învățământului in Ungaria (o aluzie la încercările guvernului de a alunga din Ungaria Universitatea Central Europeană înființată de George Soros) și să acorde mai multa atenție sistemului de sănătate. Însă, fie că e vorba de îmbunătățirea sistemului de sănănate, a educației (așa cum vrea opoziția), fie de majorarea asistenței pentru familiile cu copii și scutirea de taxe (cum vrea guvernul), totul trebuie să se încadreze in patul lui Procust al UE, de deficit bugetar de 3% din PIB, dorit de Germania, un procent care rareori poate permite dezvoltarea economică, totul trebuie să intre în corsetul politizat al fondurilor europene (acum accesibile doar dacă un guvern nu atacă ”valorile europene” vag definite și mereu interpretabile), toate politicile trebuie să evite relația cu mari economii precum China, asta chiar în timp ce China este partenerul principal al Germaniei, iar Germania profită de forța de muncă din estul Europei.