Ungaria măreşte presiunea pe retailerii străini

Ungaria, cu economia concentrată în jurul unei industrii auto alintate de guvern dar care din cauza crizei s-a blocat şi cu un premier deosebit de generos înainte de alegeri vitale pentru viitorul său politic, se confruntă cu acumularea deficitelor bugetar şi comercial.

Iar pentru a face rost de bani, guvernul de la Budapesta vrea să strângă mai tare presa în care bagă în vremuri de criză marile lanţuri de supermarketuri, un sector dominat de jucători străini.

Ce s-ar putea întâmpla cu retailerii străini nu este deloc o veste bună pentru jucătorii din industria financiară, energie, farma, utilităţi, telecomunicaţii şi media.

Pentru o economie bazată pe exporturi, cum este cea maghiară, prelungirea deficitului comercial este un semnal de alarmă: Ungaria cumpără mai mult decât reuşeşte să vândă, cheltuind mai multă valută decât încasează. Acest lucru trage forintul în jos, producând inflaţie şi scumpind importurile.

Octombrie este a patra luna la rând cu deficit comercial, situaţie cu care Ungaria nu este obişnuită. Ungaria este şi una dintre cele mai îndatorate ţări din regiune şi are un deficit bugetar în creştere: cheltuielile sunt mai mari decât veniturile şi pentru acoperirea lor statul trebuie să se îndatoreze şi mai mult. Deficitul s-a lărgit cu aproape trei miliarde euro doar în noiembrie, la 10,7 miliarde euro.

Cheltuielile de la buget cresc şi pentru că premierul Ungariei Viktor Orban vrea să câştige un nou mandat în alegerile din primăvară, dar pentru că este prima dată când are de înfruntat o opoziţie reală, cadourile electorale sunt deosebit de generoase. Printre cele mai recente cheltuieli sociale sunt a 13-a şi chiar a 14-a pensie.

Pensionarii vor primi ultimul cadou chiar înainte de alegeri. Pe cât de largă este generozitatea guvernului, pe atât de brusc Budapesta a luat măsuri de consolidare buge­tară, uimind pe toată lumea. Una dintre acestea este ridicarea în februarie de la 2,5% la 2,7% a pragului de sus a unui impozit special aplicat marilor lanţuri de retail, scrie EUobserver.

Creşterea taxei este inclusă într-o propunere legislativă care are în vedere re­ducerea risipei alimentare. Proiectul prevede forţarea lanţurilor de supermarketuri mari să do­neze alimentele aflate pe punctul de a expira. În propunere se menţionează că retailerii mari, cu cifre de afaceri de peste 270 mil. euro, precum Lidl, Auchan, Penny, Aldi, Spar şi Tesco, toţi străini, vor fi obligaţi să ofere statului produsele alimentare care au ajuns la 48 de ore de data de expirare.

Regulile nu se aplică produselor cu data de expirare mai mică de 48 de ore, ceea ce înseamnă că produsele de patiserie sunt exceptate. Ţinta principală a proiectului ar fi reducerea risipei alimentare, dar site-ul de analiză economică Portfolio.hu scrie că acesta propune şi o creştere silenţioasă a taxelor.

Totodată, ar fi un al treilea pas făcut de guvern în doar cinci zile spre îmbunătăţirea echilibrului bugetar. Aceasta înseamnă că Budapesta şi-a dat seama că fără intervenţii nu poate atinge ţinta de deficit bugetar de 5,9% din PIB stabilită pentru 2022 (guvernul acţionează şi la presiunile Comisiei Europene).

Frontul pe care acţionează este, astfel, cel al veniturilor, unde se pot obţine cel mai rapid rezultate. În acelaşi timp, guvernul trimite un mesaj sectoarelor care suportă taxe speciale că este forţat să reechilibreze bugetul – iar chestiunea ar putea deveni arzătoare după alegerile din primăvară – prin majorarea taxelor speciale.

Aceste impozite sau supraimpozite, au fost aplicare pentru prima dată în criza anterioară, când s-a spus despre ele că vor fi doar temporare. Arhitectul acestei strategii este chiar actualul guvernator al băncii centrale Gyorgy Matolcsy, care pe atunci era ministru al premierului Orban şi mâna dreaptă a acestuia.

Acum Matolcsy este un critic înverşunat al politicilor de guvernare şi a avertizat, printre altele, asupra creşterii periculoase a deficitelor. Aceste deficite, dar şi alte probleme, forţează banca centrală să aplice cea mai agresivă politică de scumpire a creditului din UE, ceva ce nu este pe placul guvernului.

Ce s-ar putea întâmpla cu retailerii nu este o veste bună pentru jucătorii din industria financiară, energie, farma, utilităţi, telecomunicaţii şi media. Creşterea suprataxei din retail ar veni în contextul în care ministerul de finanţe a emis joi un anunţ neaşteptat privind îngheţarea unor investiţii de aproape un milliard de euro anul acesta. Iar luni, Orban a spus că statul nu va cumpăra aeroportul internaţional Liszt Ferenc, care ar fi costat şi el vreo patru miliarde de euro.

Toate acestea se întâmplă în timp ce constructorul auto german Daimler a închis timp de o lună producţia din Ungaria. Iar producţia locală a Suzuki s-a diminuat cu 25%. Spre deosebire de alte sectoare economice, Orban a încurajat dezvoltarea industriei auto, dominată, de asemenea, de jucători străini, cu subvenţii grase şi alte facilităţi. Rezultatul este că economia a devenit dependentă puternic de constructorii auto, în special de cei germani, care acum au probleme.