Ungaria, o Constituţie pentru „comunităţi cu instituţii proprii” în ţările vecine

Trecută prin Parlament după dezbateri de mai puţin de o lună şi promulgată de preşedintele Republicii Ungare fără organizarea unui referendum, noua Constituţie a Ungariei a fost considerată „un puci constituţional” de publicaţia belgiană Le Soir. Legea fundamentală urmează să intre în vigoare pe la 1 ianuarie 2012.

Guvernul de la Budapesta a apelat, în martie, la Comisia de la Veneţia, autoritatea în materie constituţională a Consiliului de la Europa, al carei rol este unul pur consultativ. Recomandările făcute atunci au fost studiate, iar pe 17 iunie, Comisia de la Veneţia publica opiniile faţă de respectarea acestor recomandări de în noua lege fundamentală a Ungariei. Intervenţia Comisiei de la Venetia a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Pe de altă parte, Comisia Europeană este înclinată să nu intervină în chestiuni care ţin suveranitatea statelor membre, după cum a precizat Viviane Reding, comisarul pentru Justiţie.

Nu ar fi pentru prima dată când Ungaria ar fi criticată de forurile europene, dupa controversata lege care restrânge libertatea presei. Toate aceste probleme legale au afectat imaginea preşedinţiei ungare a UE, care stă să se încheie.

Ungaria este „responsabilă” pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale

În preambulul său, plin de formule care ţin de un patos istoric, creştin şi naţionalist, noua Constituţie promite să ocrotească „unitatea spirituală şi intelectuală” a naţiunii maghiare, „ruptă în mai multe părţi în timpul furtunilor istoriei”. Oponenţii săi consideră că această Constituţie încalcă libertăţile fundamentale şi constituie în special un mijloc pentru ca premierul să consolideze puterea sa şi a partidului său.

Acelaşi preambul amestecă naţiunea etnică cu naţiunea politică, arătând că din naţiunea ungară fac parte şi etnicii maghiari din alte state. Mai mult, noua Constituţie permite extinderea dreptului de vot asupra etnicilor maghiari din ţările vecine, ceea ce poate duce la apariţia unor tensiuni între state.

Articolul D din noua constituţie, stipulează următoarele: „Având în vedere că există o singură naţiune ungară care trebuie să fie unită, Ungaria este responsabilă pentru soarta maghiarilor de dincolo de frontierele sale, va încuraja supravieţuirea şi dezvoltarea comunităţilor acestora; va sprijini eforturile lor de păstrare a identităţii ungare, de afirmare a drepturilor lor individuale şi colective, de stabilire a comunităţilor cu instituţii proprii şi prosperitatea în locurile lor natale şi va promova cooperarea între aceştia, precum şi cu Ungaria”.

Mai mulţi europarlamentari, printre care şi Victor Boştinaru, Vasilica Dăncilă şi Ioan Enciu, au trimis Comisiei Europene întrebari referitoare la articolul de mai sus. „Este conţinutul articolului de mai sus compatibil cu normele UE, având în vedere că Comisia de la Veneţia a declarat proiecte similare ca inacceptabile, intrând în conflict cu principiul suveranităţii statului asupra teritoriului său şi a oamenilor care locuiesc acolo?”, arată o întrebare. „Mai mult, este Comisia Europeană de acord cu faptul că stabilirea unor comunităţii cu instituţii proprii reprezintă responsabilitatea exclusivă a statului pe teritoriul căruia aceste instituţii ar trebui să fie create şi prin urmare, că stabilirea fără acordul statului în cauză ar interfera în mod clar cu jurisdicţia acelui stat?”, mai întreabă eurodepuţatii.

Cimentarea prin constituţie a unui guvern

Noua Constituţie lasă cale libera posibilei interziceri a avorturilor. „Viaţa fătului trebuie protejată din momentul conceperii”, arată legea fundamentală.

Competenţele Curţii Constituţionale în domeniul economic şi social sunt restrânse şi se permite extinderea influenţei guvernului în justiţie.

Constituţia nu prevede mediatori pentru minorităţile naţionale şi pentru protectie datelor cu caracter personal.

Mandatul înalţilor funcţionari ai statului este majorat la nouă sau chiar 12 ani, iar modalitatea de numire este schimbată, astfel încât marja de manevră a guvernelor viitoare riscă să devină foarte mică.

Potrivit noii constituţii, Consiliul Bugetar al Băncii Naţionale, format din apropiaţi ai premierului Viktor Orban, are drept de veto asupra bugetului. Dacă şi-l exercită, atunci preşedintele poate dizolva parlamentul. În acest fel, actualul premier poate trânti un guvern, dacă se află în opoziţie, fără a dispune de un număr mare de deputaţi.

La fel, politica fiscală şi pensiile nu vor putea fi modificate decât cu o majoritate de două treimi, ceea ce face foarte greu pentru un viitor guvern, care nu va dispune de majoritatea actuală a lui Viktor Orban, să-şi impună propria viziune economică.

„The Economist” arăta că Ungaria avea nevoie de o cosntituţie noua, pentru că aceea care este în vigoare este „un gulaş legal”, cu fragmanete care dăinuiesc de la impunerea regimului comunist, în 1949, şi altele de la căderea sa, în 1990. Ungaria este singurul stat fost socialist care nu si-a schimbat constitutia, dupa caderea comunismului.

Revista britanică atrăgea totusi atenţia asupra lipsei de transparenţă a consultărilor pentru noua constituţie, remarcată şi de Comisia de la Veneţia.