Ungurii vor face jocurile pe autostrada gazului dintre România și …Bulgaria

Este în desfășurare un proces legislativ care să dea controlul comerțului cu gaze dintre noi și bulgaria, greci și ucrainieni statului ungar, pentru că FGSZ este deținut de statul vecin.

Ungurii vor face jocurile pe autostrada gazului dintre România și …Bulgaria

Este în desfășurare un proces legislativ care să dea controlul comerțului cu gaze dintre noi și bulgaria, greci și ucrainieni statului ungar, pentru că FGSZ este deținut de statul vecin.

FGSZ Ungaria, omologul român al Transgaz, se va ocupa cu rezervarea de capacitate (închirierea de către operatori a spațiului fizic pe conductă, în vederea transportului ulterior de volume) pe gazoductul Tranzit 1 Isaccea – Negru Vodă, care va pompa, de la 1 ianuarie 2020, gaze din România în Bulgaria și invers. Acest fapt, care poate părea bizar, ca o companie din Ungaria să decidă cum, cine și când să realizeze comerț cu gaze în sudul Europei, între Bulgaria, Grecia, România, apoi și Ucraina, este precizat distinct într-un proiect de ordin al ANRE care vizează modificarea legislației secundare care să facă tocmai acest lucru posibil. Practic, acum este în desfășurare un proces legislativ care să dea controlul comerțului cu gaze dintre noi și bulgaria, greci și ucrainieni statului ungar, pentru că FGSZ este deținut de statul vecin.

Iată paragraful în cauză: “În vederea asigurării începând cu data de 1 ianuarie 2020 a fluxului bidirecțional pe conducta de transport T1 este necesară modificarea cadrului de reglementare existent astfel încât acesta să permită rezervarea capacității de transport în punctele conductei T1 în conformitate cu regulamentele europene prin intermediul platformei regionale de rezervare de capacitate (RBP) operată de FGSZ (operatorul de transport din Ungaria)”. Pentru a vă edifica, atașăm integral documentul ANRE. De menționat, Autoritatea emite legislație secundară pe rezervările de capacitate la solicitarea și în colaborare cu Transgaz, deci aici putem găsi inițiatorul acestui act normativ.

 

Potrivit unor surse din piață, există multă nemulțumire în energie cu privire la instaurarea arbitrului ungar pentru fluxul bidirecțional de gaze dintre România și Bulgaria în punctul Negru Vodă“Sigur că este ciudat că un stat care nu este implicat direct în comerțul de gaze va fi responsabil cu rezervarea de capacitate. Transgaz ar trebui să motiveze de ce se întâmplă așa. De ce a acceptat să ni se ceară asta de la Bruxelles, motivându-se că noi nu am avea experiență. Poate și Consiliul Concurenței ar avea ceva de spus în privința asta, au precizat sursele.

Pentru context, trebuie spus că, de la 1 ianuarie, se deschide fluxul bilateral cu gaze dintre România și Bulgaria pe conducta T1 Isaccea – Negru Vodă. Bulgartransgaz a semnat acordul propus de Transgaz pentru asigurarea fluxului bidirecțional de gaze pe conducta Tranzit 1 Isaccea -Negru Vodă, pe care, până acum doi ani nu treceau decât gaze rusești, în tranzit către Europa de Sud. De la 1 ianuarie 2020, pe aici vor putea curge cantități dinspre și către Bulgaria, cantitățile putând fi, cel puțin, teoretic, foarte mari, având în vedere că gazoductul are o capacitate de până la 8 miliarde de metri cubi. „Prin adresa nr. 69553/22.11.2019, înregistrată la ANRE sub nr. 101930/22.11.2019, SNTGN TRANSGAZ SA ne informează asupra finalizării și semnării actului adițional nr. 4 la Acordul de interconectare cu BULGARTRANSGAZ EAD, acord care permite realizarea fluxului bidirecţional”, se arată în documentul mai sus menționat. 

Acord mai mare, regional, susținut de UE

Asigurarea fluxului de gaze dintre noi și bulgari este parte a unui acord mai mare, între România, Bulgaria, Grecia și Ucraina, susținut de Bruxelles: „menționăm faptul că, în cadrul CESEC, a fost semnat în anul 2016 un Memorandum de înțelegere între reprezentanții Greciei, Bulgariei, României și Ucrainei conform căruia, până la sfârșitul anului 2019 se va asigura fluxul bidirecțional de gaze naturale prin conducta de transport T1 Negru Vodă 1/Isaccea 1”.

Deocamdată, gazele vor curge , bidirecțional doar între noi, bulgari și greci. Ulterior, vor curge și între noi și ucrainieni, Transgaz efectuând lucrări la conducte pentru ca acest lucru să fie posibil. Deocamdată, Naftogaz nu a semnat cu Transgaz acordul pentru fluxul bidirecțional, pentru că există neînțelegeri cu privire la locul unde ar trebui amplasată tația de măsurare. Atât România, cât și Ucraina ar vrea ca stația să fie amplasată pe teritoriul ei.

România are inteconexiuni  gaziere cu Ungaria, pe la Arad, cu Bulgaria, pe la Ruse, și cu  Republica Moldova, în punctul Ungheni. Toate sunt însă de capacitate mică, cel mult 1,7 miliarde mc anual. În schimb, conexiunea ce se deschide pe T1 Isaccea  – Negru Vodă (conductă pe care, de decenii, o rezervaseră rușii ca să-și transporte gazele către sudul Europei, și pe care au abandonat-o) are o capacitate foarte mare, astfel încât devine un element cheie al fluxului de gaze din zonă, pentru că poate fi inclusiv calea de evacuare pentru resursele Mării Negre. În aceste condiții, este de neînțeles de ce rezervarea de capacitate este dată Ungariei.

 

Distribuie articolul pe:

21 comentarii

  1. @qwe: Desigur ca esti surprins. Judeci prea simplist ca sa vezi esentialul. Nu continuitatea teritoriala este fundamentala. In acest caz particular, chiar a avantajat metropola. A ocupa paminturile altora, a le impune localnicilor, in particular romanilor, vazuti intotdeauna de sus, regimul de segregare, de apartheid, insemna colonialism.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.