UNJR, de acord cu ministrul Justiţiei

O altă propunere de modificare a legilor justiţiei, făcută de ministrul justiţiei Tudorel Toader, a fost că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate că fiind nelegale şi netemeinice”.

Unele voci din societate au afirmat că o asemenea prevedere ar afecta independenţa procurorului.

Actuală reglementare din Legea 304/2004 [1], la art. 64 alin. 3, prevede că „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate că fiind nelegale”.

Poziţia UNJR, transmisă ministrului justiţiei, a avut în vedere faptul că „necesitatea unui control şi pe temeinicie a fost subliniată de procurorul şef DNA în proiectul de management pe care l-a făcut în 2016”.

Astfel, la „alte măsuri (care) au vizat sporirea eficienţei” procurorilor DNA, a fost şi „_emiterea unui ordin prin care procurorii şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie examinează din oficiu legalitatea măsurilor procesuale şi ale soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procurorii şefi secţie şi de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale_” .

De asemenea, la pagină 13 din acelaşi proiect/raport, unde se vorbeşte despre „creşterea rigorii în activitatea de urmărire penală şi îmbunătăţirea calităţii actelor întocmite în dosarele penale”, procurorul şef DNA afirmă:

” În interesul creşterii calităţii soluţiilor a fost adoptat şi un ordin (ordinul 78 din 23 iulie 2014) potrivit căruia procurorii şefi adjuncţi ai direcţiei examinează din oficiu temeinicia şi legalitatea măsurilor procesuale şi ale soluţiilor altele decât cele de trimitere în judecată dispuse de procurorii şefi secţie şi de procurorii şefi ai serviciilor teritorialile. „

„Aşadar, dacă procurorii şefi din DNA pot examina «temeinicia şi legalitatea» netrimiterilor în judecată, nu vedem care ar fi problema să le examineze cu atât mai mult pe cele de trimitere”, susţine UNJR.

„Observăm că se pierde din vedere deseori de către procurorii şefi faptul că aceştia nu sunt acuzatori, cum erau reprezentanţii procuraturii din perioada sovietică, ci sunt reprezentanţi ai ministerului public care, conform constituţiei, «reprezintă interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor». tocmai din acest motiv s-a şi optat că procurorii să fie magistraţi şi nu «agenţi ai statului»”, a arătat UNJR.

„Apărarea ordinii de drept nu înseamnă doar a reţine, propune pentru arestări şi trimite oameni în judecată, ci şi discernământ când acţionezi în numele legii şi îngrădeşti drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Procurorii îşi desfasoarea activitatea sub control ierarhic. De partea cealaltă, independenţa procurorului se caracterizează prin imposibilitatea şefilor ierarhici de a le impune soluţii, dar în nici un caz la îngrădirea atribuţiilor acestora de a verifică temeinicia şi legalitatea lucrărilor procurorilor ierarhic inferior, atribuţii care sunt în concordanţă cu Constituţia”, a mai spus UNJR.

„Trimiterea înjudecată a unei persoane este măsură cu consecinţe negative deosebite asupravieţii unei persoane, motiv pentru care procurorul ierarhic superior are obligaţia de a fi primul caresă verifice dacămăsurile/soluţiilesunt legale şi temeinice”, a concluzionat unjr comentariile laacesta propunere.

Procurorii îşi desfasoarea activitatea sub control ierarhic. De parteacealaltă, independenţa procurorului secaracterizeazăprin imposibilitatea şefilor ierarhici de a le impune soluţii, dar în nici un caz laîngrădireaatribuţiilor acestora de a verifică temeinicia şi legalitatea lucrărilor procurorilor ierarhic inferior, atribuţiicaresuntînconcordanţă cu Constituţia”, a mai spus UNJR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.