Va schimba ceva în Bulgaria demisia strategică a președintelui?

Anul acesta, bulgarii vor vota la alegerile parlamentare pentru a opta oară în doar cinci ani. Protestele împotriva corupției din decembrie 2025 au dus la căderea guvernului. Vor vota și la alegerile prezidențiale, însă acestea sunt alegeri la termen. Președintele, alături de șefii serviciilor secrete și contestatul procuror general din Bulgaria sunt singurii care au rezistat în funcție în ultimii ani. Cea mai mare stabilitate a fost la președinție. ”Pentru numeroși bulgari, președintele a fost singurul reper stabil în mijlocul unei succesiuni neîntrerupte de guverne” srie Politico.eu.

”Bătălia pentru viitorul patriei”

Acesta este contextul în care președintele Rumen Radev a ieșit în fața cetățenilor cu un discurs în care și-a anunțat demisia și a înfierat corupția și mafia din Bulgaria. În alocuțiunea televizată de pe 19 ianuarie, Rumen Radev ”a lăsat foarte clar să se înțeleagă că și-ar putea crea propriul partid”. Asta cu câteva luni înaintea legislativelor anticipate. ”Ne așteaptă bătălia pentru viitorul patriei. Și cred că o voi duce împreuna cu voi – cei demni și inspirați. Vom reuși”, a spus președintele. Până atunci, Radev trebuie să aștepte câteva zile decizia Curții Constituționale, care va decide dacă demisia sa este valabilă.

Rumen Radev a devenit președinte pe 1 ianuarie 2017. Avea mai puțin de un an din ultimul său mandat. Demisia înainte de alegerile parlamentare arată limpede că dorește să-și continue cariera politică în fruntea guvernului, sunt de părere toți analiștii citați de presa bulgară. Va însemna aceasta o schimbare pentru vecinii de la sud de Dunăre? Va aduce stabilitate politică? Va duce la combaterea mafiei și corupției? Va reorienta politica externă a Bulgariei?

Rumen Radev, liderul pro-european al Bulgariei

Răspunsurile sunt împărțite. În decursul celor nouă ani de președinție, Rumen Radev s-a ferit să atace la persoană sau să critice deschis partidele politice. A criticat doar prestația premierilor și a miniștrilor, dând imaginea unui președinte imparțial. Însă în ultimul său discurs a fost extrem de dur și a lăsat loc pentru puține alianțe, consideră sociologul Parvan Simeonov, citat de Novinite. Singura relație bună păstrată de președinte pare cea cu alianța pro-europeană ”Noi Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”. Alături de aceștia, consideră analiștii, noul partid al lui Rumen Radev ar putea obține o majoritate de 121 de mandate în parlament. Însă aceasta este insuficienta pentru reforma justiției, care necesită 160 de mandate.

Radev, președinte si premier din umbră

Pe de altă parte, sunt analiști care cred că Radev suferă de beția puterii. O bună parte din cei nouă ani la președinție, el a condus efectiv Bulgaria prin numirea cabinetelor interimare. ”Puterea lui Radev nu se va manifesta printr-un proiect politic despre care s-a tot speculat în ultimii doi ani. Puterea lui constă în capacitatea de a numi cabinete interimare”, spunea, la finalul anului 2024, analistul politic Emilia Milceva, citată de Balkan Insight. A fost acuzat de aceeași strategie de a conduce Bulgaria prin cabinete interimare de către fosta lideră a Partidului Socialist, partid care l-a lansat în politică, in 2016.

Președintele Radev a avut prerogativa numirii șefilor serviciilor secrete DANS (SRI), DAT (SIE) și DATO (STS).  Fundamentală a fost prerogativa de a numi premierii interimari. În 2025, aceste prerogative i-au fost luate printr-o modificare a  constituției. Atunci, nu a trecut reforma justiției dorită de președinte. Coaliția care i-a luat o parte din putere lui Radev era formată din partidul fostului premier Boyko Borisov, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, condusă de oligarhul Delian Peevski (aflat pe lista Magnițki în SUA și în Marea Britanie, dar admis în partidul Renew în Parlamentul European), dar și pro-europenii din partidul Bulgaria Democrată. Acum, președintele nu mai are dreptul de a numi prenieri interimari decât pe avocatul poporului, președintele Parlamentului, guvernatorul si viceguvernatorul Băncii Naționale, președintele sau vicepreședintele Curții de Conturi.

Radev, liderul pro-rus din Bulgaria

Chiar unul dintre deputații partidului european pe care Radev îl curtează consideră că acesta a avut un discurs populist la anunțarea demisiei. Alții arată cu degetul spre trecutul președintelui Radev. A fost parașutat direct în alegerile prezidențiale din 2016, la doar câteva luni după ce renunțase la funcția de sef de stat major al forțelor aeriene bulgare. A fost susținut atunci de Partidul Socialist. Asta a pus o eticheta pe președintele Radev – un politician criptocomunist cu simpatii pro-ruse. Eticheta de ”pro-rus” a fost reluată de presa internațională în știrile despre demisia sa.

După invazia rusă în Ucraina, în 2022, președintele Radev s-a opus planului guvernului de a trimite arme pentru Ucraina. Tot atunci l-a promovat în politica mare pe un alt general – fostul său coleg de armată Stefan Yanev, care a lansat partidul Deșteptarea Bulgară, de orientare pro-rusă. „Radev a fost mereu atent să nu critice Rusia și a vorbit în termeni care păreau împrumutați din dicționarul Kremlinului, în timp ce politicile pe care le susținea erau congruente cu cele ale Rusiei”, scrie Balkan Insight. Poate fi un avertisment, având în vedere intrarea în politică a lui Radev. Peste 25% dintre cei 240 de deputați din Parlamentul actual al Bulgariei fac parte din formațiuni naționalist-populiste, dintre care unele au tendințe vădit pro-ruse (”Renașterea”, ”Măreția”, ”Moralitate, Unitate Onoare”).

Stabilitate, dar nu și garanția schimbării în Bulgaria

În 2022, un guvern interimar numit de Radev a încercat să anuleze o serie de acorduri semnate anterior pentru diversificarea surselor de energie ale Bulgariei, care să depindă mai puțin de Gazprom. Radev s-a opus și începerii negocierilor de aderare dintre UE și Macedonia de Nord. Considera că UE nu ar trebui să se mai extindă în Balcani dincolo de Bulgaria. Nu înseamnă că Radev a acționat în dezacord total cu concetățenii săi. Radev nu s-a opus manifest adoptării monedei euro, dar a cerut organizarea unui referendum. În decembrie 2025, înainte de adoptarea euro in Bulgaria, 48% dintre cetățeni erau împotriva acestei decizii, iar 36% erau pentru. În 2023, Radev l-a susținut pe liderul-cântăreț al partidului eurosceptic și naționalist ”Există și astfel de oameni”. Acesta dorea organizarea unui referendum pentru transformarea Bulgariei în republică prezidențială.

În concluzie, în Bulgaria se pregătește crearea unui partid sau a unei alianțe condusă nu de ”Albă ca Zăpada” (așa cum vorbea un consilier al fostului președinte Traian Băsescu), nu de un arbitru atent și neutru al scenei politice bulgare (așa cum dorește să se prezinte Rumen Radev), ci de un jucător importat, activ și vechi pe această scenă. Ba chiar politicianul care a condus din umbră guvernul Bulgariei pentru o parte din cei nouă ani cât s-a aflat la președinție. Nu este tocmai o garanție a schimbării. Dar criza politică prelungită face ca și un nou-vechi politician să aducă speranță. Va atrage cu siguranță voturile celor care nu au o opțiune politică limpede și care care sunt gata să-l aleagă pe cel care pare puternic și care promite cel mai convingător că va lupta cu mafia și corupția.