Vă veţi putea întâlni cu Moş Crăciun în teatrele bucureştene care vă urează La Mulţi Ani!

Teatru şi jazz la Godot Café

“Godot Café-Teatru” propune un concept unic, îmbinând fizionomia unei cafenele cu cea a teatrului clasic. Este un spaţiu multicultural elegant, cu atmosferă interbelică, dotat cu scenă, cortină şi pian. Un loc în care pur şi simplu te simţi bine. Dedicat exclusiv evenimentelor culturale independente, Godot prezintă în fiecare seară spectacole de teatru contemporan, concerte, impro-show-uri, proiecţii de film sau expoziţii de fotografie.

„Accidente înspăimântătoare pe terenul de joacă”

Autorul Rajiv Joseph este noua voce captivantă a teatrului american. Câştigător a numeroase premii, inclusiv “NEA Award” pentru cea mai bună piesă şi “Whiting Writers Award”. A fost în 2010 finalist “Pulitzer” cu piesa “Bengal Tiger at the Baghdad Zoo”.

Ryan Whinnem este regizor american, director al Companiei de Teatru “Vacant Lot” în New York City. A lucrat la “Milwaukee Shakespeare”, “The Folger Theatre”, şi “The Shakespeare Theatre”, şi a regizat în Boston, Baltimore, Washington DC şi New York City.

Dramaturgul, Rajiv Joseph, construieşte o poveste convingătoare despre natura viscerală a iubirii (ne)împărtăşite într-un stil neconvenţional.

Ce treabă au ochii învineţiţi, rănile infectate şi voma cu dragostea? “Accidente înspăimântătoare pe terenul de joacă” spune povestea lui Doug şi Kayleen pe parcursul a 30 de ani de viaţă, de la vârsta de 8 la 38 de ani. Povestea lor este arătată prin intermediul rănilor care îi aduc, periodic, împreună, uniţi într-un mod unic şi de neînţeles pentru restul lumii. Fiecare scenă sare cu 15 ani înainte sau cu 10 înapoi faţă de scena precedentă şi vedem cum se desfăşoară povestea lui Doug şi Kayleen în timp ce ei se apropie unul de celălalt sau se distrug unul pe altul cu răni reale şi imaginare.

Piesa este o hartă a relaţiei dintre personaje prin intermediul rănilor suferite, experienţelor traumatizante. Are o latură amuzantă, chiar dacă exploatează zone foarte întunecate şi delicate; este dramă şi comedie.

Spectacolul se joacă vineri, 21 decembrie, la ora 19.00. Cu: Simona Cuciurianu, Tudor Aaron Istodor.

„Santa Claus is coming to town”

La ora 22.00, nu rataţi concertul cu “Irina Sârbu Jazz Band”: Irina Sârbu (voce), Puiu Pascu (pian), Dan Ioniţă (saxofon), Ciprian Parghel (contrabas), Tudor Parghel (tobe).

Concert de Crăciun

Luiza Zan, una dintre vocile de excepţie ale jazzului românesc, revine pe scena “Godot” alături de Jimmy Cserkesz (chitară).

Sâmbătă, 22 decembrie, la ora 22.00, cei doi se reunesc într-un concert dedicat sărbătorilor de iarnă.

Aplaudată pentru prestaţia în calitate de compozitor şi performer în premiera cu ”Năpasta”, regia lui Radu Afrim, de pe scena Teatrului Naţional, Luiza Zan revine în faţa publicului pe scena “Godot”, cu un bagaj de piese calde şi emoţionante, de Crăciun. Artista are un palmares de concerte şi evenimente artistice copleşitor, a câştigat numeroase premii în ţară şi străinătate şi a fost desemnată ”muzicianul anului” în cadrul ultimei ediţii a Galei Premiilor de Jazz.

Jimmy Cserkesz a studiat la Budapesta cu renumitul chitarist Babos Gyula. În 2004 a fondat trupa “Slang”, alături de Luiza Zan şi alţi patru muzicieni; în acelaşi an, formaţia a câştigat Premiul I la Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov.

”Cineva ca tine”

Spectacolul „Cineva ca tine”, de Cristina Florea, prezintă drama omului contemporan care este strivit de povara propriei singurătăţi, care şi-a pierdut capacitatea de a mai relaţiona sincer şi real cu ceilalţi. Vorbim despre cinci oameni, cinci singurătăţi care mişună în căutarea jumătăţii, intuind necesitatea întregului.

Fiecare personaj este purtătorul unei lumi distincte care doar aparent comunică şi interacţionează cu un altul. Pe parcurs sesizăm că sunt preocupaţi mai mult de nevoia de a mima un fel convenţional de a se raporta la cei din jur şi nici de cum de dorinta de a-l cunoaşte cu adevărat pe cel din faţa lor. Astfel, spectacolul stă sub semnul unei călătorii iniţiatice şi de autocunoaştere care ia forma unei cine cu prieteni vechi şi noi.

Într-o societate a abundenţei şi chiar a excesului comunicării la nivel vizual (televiziune, cinema), individul îşi poate confecţiona cu uşurinţă o realitate paralelă de tip fictiv. O existenţă desfăşurată într-o dimensiune virtuală va accentua sentimentul alienării, al rupturii omului de om şi-l va împinge mereu în afara umanului. Cei cinci protagonişti, prieteni, iubiţi, soţi, sunt expulzaţi unul câte unul din realitatea celuilalt; iar în final, în faţa spectatorului defilează cinci singurătăţi străine una de cealaltă.

Regia, Andreea Iacomiţă. Cu: Cristina Florea, Xing Elena Ling, Marius Rizea, Tudor Aaron Istodor, Andreea Vasile.

Spectacolul poate fi vizionat duminică 23 decembrie la ora 20.00.

O poveste imaginată de Kenneth Lonergan

“E nevoie de foarte mult timp pentru a fi tânăr”, spune Picasso. E nevoie de o oră şi jumătate de râs copios pentru cel care vizionează acest spectacol ca să simtă din nou că a fost şi este încă tânăr. Povestea imaginată de Kenneth Lonergan, care a stat la baza unor producţii impresionante pe Broadway şi West End, vorbeşte despre noaptea maturizării, despre momentul marcant care face trecerea de la teribilism la intrarea propriu-zisă în viaţă. Lonergan manevrează impecabil situaţiile dramatice oferind actorilor posibilitatea de a se implica total şi dând spectatorului oportunitatea de a se delecta vizionând această poveste hazlie şi emoţionantă. Warren (Paul Ipate) e dat afară din casa tatălui său şi se cazează cu forţa în garsoniera prietenului său cel mai bun, Dennis (Conrad Mericoffer). Peripeţiile încep când Dennis află că Warren a furat din casă 15.000 de dolari.

“«Asta-i tinereţea noastră» se înscrie în categoria «teatrului adevărat». Este un spectacol deosebit, înfăptuit inspirat de o echipă tânără, ce garantează o evoluţie remarcabilă pentru viitorul teatrului nostru. Iată, că prin teatrul independent, tinerii se pot afirma şi convinge de calităţile lor. Evident, cei care le şi deţin şi caută cu efort calea exprimării”, afirma criticul Ileana Lucaciu.

Spectacolul „Asta-i tinereţea noastră” după Kenneth Lonergan, în regia lui Radu Iacoban, cu Paul Ipate, Ioana Blaj, Conrad Mericoffer, poate fi vizionat vineri, 28 decembrie, la ora 19.00.

Iar la ora 22.00, vă recomandăm Concertul de Jazz: ”Winds & strings, music for lovers”, cu Nicolas Simion & Sorin Romanescu.

Concert: ”In quest for the gipsy soul of the world”

Formată în 1988, la Belgrad, Serbia, trupa “Amaro Del” este compusă din Branislav Spasojevic (voce), Milena Bozovic (contrabas, voce), Darko Zezelj (chitară, voce), Marko Milovanovic (chitară, voce) şi Aleksandar Radojicic Sojka (percuţie). De-a lungul celor 23 de ani de activitate, “Amaro Del” au asimilat în repertoriu piese tradiţionale din Serbia, Ungaria, Rusia, România, Franţa, Polonia sau India, alături de elemente din muzica populară românească. Pentru un sound cât mai autentic, membrii trupei au colaborat cu etnomuzicologi, au călătorit şi au studiat muzica romanes la ea acasă, ascultând şi înregistrând piese tradiţionale pe care le-au trecut, apoi, prin propriul filtru emoţional şi artistic.

“Amaro Del” s-au bucurat de un mare succes în România, animând publicul la festivaluri ale diversităţii, dar şi în cluburi. Până în prezent, au susţinut mai multe concerte la Godot Cafe-Teatru, cu sala plină.

Concertul va avea loc duminică, 30 decembrie, la ora 21.00.

Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită

O nouă premieră, de Bertold Brecht, la Teatrul Odeon, în regia lui Dragoş Galgoţiu. O comedie neagră cu elemente de cabaret.

“Ascensiunea lui Arturo Ui” a fost scrisă în 1941 la Helsinki, unde Brecht aştepta să emigreze în Statele Unite ale Americii. Piesa de teatru este o parabolă satirică despre ascensiunea lui Hitler (concentrându-se pe perioada dintre anii 1929 şi 1938), cu acţiunea plasată în Chicago, în timpul prohibiţiei, personajele şi întâmplările având toate un corespondent real în Germania nazistă.

Prima montare a avut loc în 1959 la “Berliner Ensemble” şi s-a bucurat de un succes răsunător. Pe aceeaşi scenă a fost montată în 1995 o versiune a textului adaptată şi regizată de Heiner Müller, spectacol care se află şi astăzi în repertoriul celebrei companii din Berlin.

În 1963, textul a fost pus în scenă la Teatrul Giuleşti (actualul Teatru Odeon) în regia lui Horea Popescu, scenografia lui Jules Perahim, cu Ştefan Mihăilescu-Brăila în rolul titular. În acelaşi an, un alt mare actor, Ştefan Iordache, debuta cu personajul Arturo Ui pe scena Studioului Casandra.

Într-o perioadă în care politicul sufocă prin agresivitate, înscenarea teatrală răspunde prin ironie, arătând că monştrii lumii politice nu sunt doar îngrozitori, dar şi extrem de ridicoli.

Montarea continuă experienţe estetice radicale, “Portretul lui Dorian Gray”, “Hamletmachine”, “Epopeea lui Ghilgamesh” şi “Viaţa e vis”, realizate de Dragoş Galgoţiu în colaborare cu Andrei Both, Doina Levintza, Răzvan Mazilu şi actori importanţi ai Teatrului Odeon.

Decorul este realizat de Andrei Both, costumele sunt create de Doina Levintza. Coregrafia: Răzvan Mazilu.

Din distribuţie: Ionel Mihăilescu, Dorina Lazăr, Vitalie Bantaş, Mircea Constantinescu, Mugur Arvunescu, Marian Ghenea, Laurenţiu Lazăr, Gabriel Pintilei, Mihai Smarandache, Istvan Teglas, Cătălina Mustaţă, Mircea N. Creţu, Ioana Anastasia Anton, Marian Lepădatu, Ionuţ Kivu, Ana Maria Moldovan, Ioana Marchidan, Judith State.

Spectacolele pot fi vizionate joi, 20, vineri, 21 şi sâmbătă, 22 decembrie, la ora 19.00.

Cele mai frumoase stele de Crăciun la Naţionalul bucureştean

Caramitru – Mălăele, câte’n lună şi în stele

Caramitru, Mălăele şi Naidin într-un splendid recital

În preajma Crăciunului, Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele îşi vor relua dialogurile pe Scena Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti, pentru a le spune poveşti de iarnă celor care le-au fost pentru un an alături. Sunteţi aşteptaţi cu gânduri bune şi brad împodobit de sărbătoare, cu versuri şoptite de doi actori cu har şi cu colinde vechi româneşti, cântate de extraordinarul violoncelist Adrian Naidin. Versuri şi cântece aduc bucurie în seara de gală a unui spectacol jucat vreme de un an cu casa închisă, în aplauzele iubitorilor de teatru din Bucureşti şi din ţară. Lacrimi şi hohote de râs, emoţii de tot felul într-un spectacol de improvizaţie… pentru că improvizaţia este, de fapt, starea de graţie a actorului, aşa cum spune Horaţiu Mălăele. Vulcanic şi inspirat de câţiva dintre cei care luminează suflete, de la Sorescu până la Nichita, Mălăele îl provoacă în versuri pe Ion Caramitru, care recită răscolitor, evocându-i pe Shakespeare, Eminescu sau Sorescu doar cât să aducă mai aproape veselia dulce a sărbătorilor de iarnă.

Pe un violoncel care atinge note de-o frumuseţe şi perfecţiune rare, Adrian Naidin culege lacrimile şi râsetele lor, pe care le transformă în cânt, rostit cu vocea sa absolut incredibilă: un ambitus excepţional, un timbru de baladă românească din aceea care-ţi smulge sufletul din piept, o gradare şi un control pe care le auzi numai la marii cântăreţi de operă. “Caramitru-Mălăele, câte’n lună şi în stele” adună câteva reprize bune de râs, într-un dialog-acrobat glisând spre teme profunde şi momente de poezie, până la experienţe de teatru şi personale ale celor doi parteneri de discuţie.

Seducători, cu un umor irezistibil şi cu profunzimea care i-a făcut legende, Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele se înfruntă încă o dată la Naţional, secondaţi de extraordinarul violoncel al lui Adrian Naidin.

Sâmbătă, 22 decembrie 2012, ora 17.00 şi 20.00.

Irina Cojar în Idolul şi Ion Anapoda

Dan Puric şi Ileana Stana Ionescu în Idolul şi Ion Anapoda

O comedie amară despre căutarea fericirii, scrisă de unul dintre cei mai importanţi dramaturgi interbelici. Eroul piesei, un subtil raţionalist, îşi construieşte personalitatea prin iubire, delicateţe şi printr-o încredere neclintită în puritatea valorilor morale.

Regia, Ion Cojar, scenografia, Ştefania Cenean şi Ştefan Caragiu. Din distribuţie: Dan Puric, în rolul lui Ion, un om anapoda, Irina Cojar, în rolul Frosei, idolul din vis, Ileana Stana Ionescu, Ileana Olteanu, Cesonia Postelnicu, Silviu Biriş, Afrodita Androne, Erika Băieşu, Alexandru Hasnaş.

“Ion-ul lui Dan Puric este sucitul inocent care învaţă să fie «rău» ca să se poată adapta oportunismelor din jurul lui. În realitate, duritatea lui e doar de suprafaţă. Irina Cojar personalizează excelent, din detalii: încruntare, mers apăsat, mişcări fruste, o servitoare sărăcuţă cu duhul, care încet-încet devine răţuşca cea frumoasă”, scria Mihaela Michailov.

„Duceţi-vă să vedeţi acest cuceritor spectacol! Veţi pleca încântaţi de ritmul şi umorul special pe care Ion Cojar îl imprimă acestei dulci-amare comedii. Veţi avea palmele încinse de atâta aplaudat! Cum să nu-l aplauzi pe Dan Puric – el e Ion cel Anapoda, desigur! -, care şi cu acest rol ne demonstrează că se joacă, precum un veritabil magician, cu harul lui, scoţând la iveală, cu fiecare rol pe care-l creează, alte şi alte scânteieri de inteligenţă, de spirit, de haz, de originalitate. Toţi sunt excelenţi în spectacol. Şi Ileana Olteanu, şi Irina Cojar, şi Mimi Brănescu, şi Matei Alexandru, şi Afrodita Andone. Dar cu totul extraordinară este Ileana Stana Ionescu, cea care apărea şi în varianta de acum 15 ani a spectacolului, tot în rolul Stăvăroaiei”, aprecia Silvia Kerim. Spectacolul va avea loc în 23 decembrie, la ora 19.30, la Sala Mare.

Năpasta, într-o nouă montare în regia lui Radu Afrim

Marius Manole este cuceritor în Năpasta

Radu Afrim a încheiat „Anul Caragiale” la TNB, cu spectacolul “Năpasta”.

Prima întâlnire a inovatorului regizor cu clasicul autor incită, intrigă, irită, dar cu siguranţă nu va trece neobservată. Singura dramă a lui I.L. Caragiale, istoria unei răzbunări feminine, “Năpasta” în viziunea lui Afrim declanşează emoţie şi suspans, într-un spectacol puternic senzorial, instinctual, expresiv.

Mihai Călin, Marius Manole, Emilian Oprea şi Crina Semciuc / Simona Popescu creează o lume efervescentă, căreia muzica Luizei Zan şi a lui Valentin Luca îi aduce un fior straniu. Un decor al cotidianului citadin, dar încărcat cu detalii telurice, semnat Vanda Maria Sturdza, prelungit într-o paradă suprarealistă a costumelor lui Cosmin Florea întregesc atmosfera obsedantă a spectacolului.

“Am atentat rar la texte de patrimoniu, dar când am făcut-o, am simţit nevoia să rămână urme. Ar fi inutilă o lectură cuminte la «Năpasta». (…) M-am plimbat cu Lorca, m-am tutuit cu Cehov… crezi că o să mă refuze Caragiale?!”, mărturisea Radu Afrim

Odată cu premiera spectacolului “Năpasta”, din 16 decembrie, a avut loc inaugurarea, pentru publicul spectator, a Sălii “Media”, cea de a doua sală nouă dată în folosinţă în cadrul amplului proiect de reconstrucţie a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”.

Următoarele spectacole sunt programate în 22, 23, 27 şi 28 decembrie, la ora 20.00.

Veţi râde cu poftă la “Dineu cu proşti”

Medeea Marinescu şi Horaţiu Mălăele în Dineu cu proşti

Din dorinţa de a veni în întâmpinarea publicului spectator, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” a programat pentru sfârşitul lunii decembrie o serie de reprezentaţii cu două dintre cele mai solicitate spectacole din repertoriul curent, comediile “Dineu cu proşti” de Francis Veber în regia lui Ion Caramitru şi recenta premieră “Scrisoarea”, după „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, în regia lui Horaţiu Mălăele.

Joi, 27 decembrie, şi vineri, 28 decembrie, se va juca, de la ora 20.00, spectacolul “Scrisoarea”, iar sâmbătă, 29 decembrie şi duminică, 30 decembrie, de la ora 20.00, spectacolul “Dineu cu proşti”. Ambele spectacole au loc la Sala Mare a TNB.

Vă invităm să faceţi celor dragi un cadou frumos de Sărbători: o invitaţie la Teatrul Naţional, pentru câteva ore de râs sănătos, în compania unor actori îndrăgiţi care întruchipează cu talent şi har personaje memorabile!

“Roman teatral”, la Nottara

Roman teatral, o frumoasă metaforă

Regizorul Vlad Massaci semnează un seducător spectacol, “Roman teatral”, de Mihail Bulgakov. Scenografia: Andu Dumitrescu, ilustraţia muzicală: Cristi Juncu.

Din distribuţie: Alexandru Repan, Ion Grosu, George Alexandru, Dani Popescu, Gabriel Răuţă, Catrinel Dumitrescu, Camelia Zorlescu, Ioana Calotă, Mihaela Subţirică, Anca Bejenaru, Ada Navrot, Ion Haiduc, Viorel Comănici, Alexandru Mike Gheorghiu ş.a.

Apogeul vieţii de creator a lui Bulgakov a coincis, din păcate, cu apogeul carierei de tiran a lui Stalin. Din acest motiv, mulţi ani maestrului nu i s-a publicat nicio carte şi nu i s-a jucat nicio piesă. În mod asemănător, eroul “Romanului teatral”, scriitorul Maxudov, trăieşte drama autorului care nu înţelege că în anumite vremuri sunt tolerate doar anumite creaţii. Conştientizând că nu poate publica fără să fie celebru şi nu poate fi celebru fără să publice, Maxudov înţelege că este condamnat la mediocritate şi alege calea sinuciderii. În ultima clipă află că romanul lui va fi, totuşi, publicat, însă nici nu-şi poate imagina consecinţele acestui fapt aparent îmbucurător.

În ciuda titlului funebru, “Însemnările unui răposat”, romanul lui Mihail Bulgakov abundă de scene caraghioase. Majoritatea cercetătorilor îl socotesc a fi cea mai veselă creaţie a scriitorului. Se pare că Bulgakov a scris “Romanul teatral” cu mare uşurinţă, dintr-o suflare, fără ciorne sau conspecte şi fără să facă vreo corectură. Elena Sergheevna Bulgakova aminteşte că serile, după întoarcerea soţului ei de la “Bolşoi Teatr” (unde acesta lucra ca libretist), în timp ce ea pregătea masa, Bulgakov se aşeza la birou şi scria câteva pagini, după care i se alătura la cină, mulţumit, frecându-şi mâinile cu încântare.

Lucrul la roman a început în 26 noiembrie 1936. Încă din 1929, însă, Bulgakov scrisese un roman epistolar cu titlul “Unui prieten secret” (roman rămas şi el neterminat) adresat viitoarei sale soţii, Elena Sergheevna Bulgakova, în care povestea cum „devenise dramaturg”. În anul 1930, “Unui prieten secret” se transformă într-un roman nou, “Teatrul”, dar scriitorul arde în cele din urmă ciornele iniţiale, împreună cu primele încercări ale „romanului despre diavol” (“Maestrul şi Margareta”).

Abia peste şase ani, în urma loviturilor repetate venite din partea presei sovietice care instrumenta o veritabilă lichidare a scriitorului, şi după câteva săptămâni de la despărţirea definitivă de MHAT (Teatrul de Artă din Moscova), Bulgakov începe să scrie romanul despre teatru în versiunea pe care o cunoaştem. Pe prima pagină a manuscrisului, scriitorul trece două titluri: “Însemnările unui răposat” şi “Roman teatral”, primul dintre ele fiind subliniat de autor cu două linii. În jurnalul Elenei Sergheevna, romanul este amintit cel mai adesea drept “Însemnările unui răposat”. În anul 1965, însă, când romanul este publicat pentru prima dată în numărul 8 al revistei “Novâi Mir”, e preferat, din motive ideologice, titlul “Roman teatral”.

Romanul ne înfăţişează în cheie comică aventura lui Serghei Leontivici Maxudov (alter ego al lui Mihail Bulgakov) cu “Teatrul Independent” din Moscova (Teatrul de Artă din Moscova fondat de Konstatin Stanislavski şi de Vladimir Nemorovici-Dancenko). „Idila” lui Maxudov cu lumea teatrului (cuvântul “роман” se mai traduce în română şi prin idilă sau legătură amoroasă) debutează cu scrisoarea pe care acesta o primeşte de la unul dintre regizorii Teatrului Independent. Anterior, Serghei Leontievici, colaborator al revistei “Navigaţia”, scrisese în timpul liber un roman în care evoca lumea dispărută, de dinainte de Revoluţia Sovietică, a Kievului natal (în biografia reală a lui Bulgakov este vorba despre romanul “Garda Albă”). Romanul nu are cum să treacă de cenzură, iar Maxudov se apucă să scrie o piesă de teatru. Din acest moment, fostul corector intră într-o lume nouă, bizară şi fascinantă. Montarea textului său, “Zăpadă neagră” (“Zilele Turbinilor”, piesă a lui Bulgakov montată la Teatrul de Artă din Moscova şi interzisă de cenzura sovietică după aproape 300 de reprezentaţii, în ciuda faptului că, se pare, era una dintre preferatele dictatorului I.V. Stalin), depinde, însă, de decizia (şi de capriciile!) unei figuri atotputernice la care toată lumea din teatru se raportează cu respect: Ivan Vasilievici (prototipul acestui personaj este Konstantin Stanislavski).

Spectacolul este programat pentru 11 ianuarie, la ora 19.00, la Teatrul “Nottara”.