Vacanţă reală pentru adolescenţi, care sunt regulile de bază? Psiholog: “Cred că cea mai mare valoare constă în lipsa evaluării”

“Cotidianul” a stat de vorbă cu psihologul Keren Rosner despre mecanismele mentale care sunt percepute de copii drept odihnă reală. Expertul spune că elementul cheie este o activitate care să nu presupună o presiune asemănătoare celei din şcoală, concurenţă sau evaluare, dar nici nu trebuie lăsat loc de experienţe nocive.

“Cred că cea mai mare valoare constă în lipsa evaluării. Să nu fie evaluați de cineva și să nu existe competiție similară cu ceea ce se întâmplă la școală. Pentru ca un elev să se relaxeze cu adevărat, are nevoie de spații în care să nu fie criticat, să nu fie comparat, ci pur și simplu să fie el însuși și să exploreze. Să exploreze din plăcere. Este adevărat că relaxarea vine din activități care decuplează mintea de presiunea școlii și de ecrane, fără să țină cont de regulile din timpul anului școlar. Și atunci, în momentul în care se relaxează și nu are alternative, mintea merge spre a încerca și a experimenta lucruri extreme.

Dacă este și într-un grup care își propune să experimenteze, să facă lucruri teribiliste, să bea foarte mult, să încerce droguri sau jocuri periculoase, se va angrena în astfel de activități. Însă, așa cum am spus, copilul și adolescentul trebuie să aibă alternative. E adevărat, părintele nu poate să-l supravegheze permanent, pentru că trebuie să meargă la serviciu și are propriile activități. Însă trebuie să existe o conectare permanentă: părintele să știe ce face copilul, cu cine se întâlnește, unde merge, cum își petrece timpul liber și să-i ofere variante.”, spune psihologul.

Prea multe activităţi organizate nu reprezintă o alternativă

Vacanța de vară vine adesea cu presiunea de a umple timpul copiilor cu tabere, cursuri și activități organizate. O vară reușită nu înseamnă neapărat un program încărcat sau costuri mari. Pentru mulți părinți, posibilitățile financiare sunt limitate, dar chiar și așa pot contribui la starea de bine a copiilor prin experiențe simple, naturale și echilibrate. Excesul de activități organizate poate transforma vacanța într-un nou program obositor pentru copii și adolescenți.

“Da, este foarte convenabil pentru părinți să organizeze copilului astfel de activități, dacă își permit. Atunci au impresia că este în siguranță și ocupat permanent. Nu stă degeaba și nu îi vin idei “nepermise”. Și părintele este liniștit. Însă astfel de activități ar trebui alese împreună cu copilul, pentru că altfel sună din nou ca un “trebuie”, ca o activitate impusă. Copilul o va percepe fie ca pe ceva obligatoriu, fie nu va participa cu adevărat implicat.

Copilul visează tot timpul la vacanță ca să poată dormi mai târziu, să aibă activitățile pe care și le dorește, dar pe care nu și le permite din cauza programului și a restricțiilor legate de școală. El are nevoie de timp real pentru relaxare. În loc să meargă într-o tabără sau într-un after-school de vară, poate este mult mai eficient să facă un picnic cu prietenii lui, să stea într-un parc liber, cât își dorește, să vorbească, să joace jocuri de relaxare. Poate este mult mai eficient pentru el. Pentru că are nevoie să se deconecteze de programul școlar și mintea lui să se odihnească. Dacă este din nou supus unor lecții și trebuie să învețe ceva impus, depune iarăși efort. Mintea lui rămâne solicitată și obosită.”, spune Keren Rosner.

Nu trebuie eliminată tehnologia, ci integrată

În vacanța de vară, copiii ar trebui să fie încurajați să petreacă mai mult timp în natură, să facă mișcare și să reducă timpul petrecut în fața ecranelor. Totuși, telefonul nu trebuie eliminat complet, ci poate deveni un instrument creativ, folosit pentru fotografie sau comunicare cu consecinţe practice.

“Jocurile pe calculator și statul în casă ar trebui limitate. Părinții ar trebui să încurajeze copilul să nu stea exclusiv pe telefon, pentru că este o falsă relaxare. Solicită vederea, poziția corpului și nu face ceva care să îi împrospăteze mintea sau să îi stimuleze creativitatea și imaginația. Copilul rămâne într-un mediu limitat și închis.

Însă nu se poate exclude complet tehnologia. Cred că sunt importante alternativele, sugestiile și încurajarea unui grup sănătos de prieteni, cu interese comune, pe care părinții să îi cunoască și cărora să le poată sugera activități interesante.”

Ce facem cu problema concurenţei dintre copii alimentată de reţele de socializare

În era rețelelor sociale, vacanțele spectaculoase afișate online pot deveni o sursă de frustrare pentru mulți copii și adolescenți. Keren Rosner spune că părinții ar trebui să gestioneze cu atenție comparațiile cu alți copii care merg în destinații exotice și să îi ajute pe cei mici să înțeleagă că valoarea unei vacanțe nu stă neapărat în lux sau în locul ales. Dar nu prin o atitudine negativă.

“Mulți copii trăiesc această frustrare și este foarte greu să eviți comparația, având în vedere accesul la viața altora prin social media. Însă, dacă copilul este implicat în activități plăcute și are experiențe frumoase, dacă își creează amintiri, acest lucru poate compensa într-o anumită măsură. Interesul lui trebuie orientat spre ceea ce poate face și ce îi aduce bucurie, nu spre comparație și regret.

De multe ori, părintele încearcă să consoleze copilul într-un mod negativ: Da, ei au bani, dar…. Sau minimalizează dorința copilului. Mai bine ar fi să spună: Aceasta este posibilitatea noastră și putem avea o viață frumoasă și armonioasă. Uite câte lucruri interesante poți face și tu. Nu trebuie să fii într-un anumit loc ca să fii fericit. Poți învăța să cânți, să dansezi, să faci sport, să creezi lucruri care îți aduc bucurie.

Chiar dacă părintele nu își permite anumite cursuri, copilul poate fi încurajat prin exemplul părinților. Părinții trebuie să fie centrați pe aspectele pozitive, pe ceea ce poate face copilul, nu pe ceea ce nu are. Pentru că altfel copilul va continua să se întrebe: De ce eu nu am?”

În funcţie de buget şi imaginaţie posibilităţile sunt multiple, de la vacanţe la rude în alte oraşe sau mediul rural, până la descoperirea unei noi pasiuni.

“Poate avem rude la țară, poate putem merge în natură, putem face excursii de weekend, să mergem cu bicicleta, la mare, la munte, oriunde. Important este să facem ceva împreună cu copilul. Nu putem avea pretenția ca un copil să aibă inițiativă și activități dacă nu îi oferim variante. El nu are cum să aleagă dacă nu are din ce. Dacă îi spui copilului: Vrei să desenezi? Vrei să îți cumpăr culori? Hai să mergem la muzeu, atunci copilul este inspirat. Îl duci într-un loc din care poate să își ia inspirație.

Nu poți să stai și tu pe telefon și apoi să îi reproșezi că nu face nimic. Părintele vine obosit de la serviciu și îi spune copilului: Toată ziua nu ai făcut nimic!

Dar copilul nu are cum să facă lucruri dacă nu este încurajat și dacă nu i se oferă posibilitatea să descopere lucruri noi care să îl atragă. Pentru că tânjești după altceva atunci când nu îți este bine.“, a concluzionat psihologul.