Vass: Sistemul de pensii, prăbuşit în 30 de ani

În prezent este nevoie de contribuţia a patru salariaţi pentru a se putea plăti o pensie. Cel puţin asta susţine consiliera premierului, Andreea Vass, care explică într-o analiză trimisă pentru cotidianul.ro că dacă o persoană lucrează şi plăteşte contribuţii la sistemul de asigurări sociale de la vârsta de 23 de ani, până la 62 de ani, va primi pensie între 63 si 72 de ani.

Astfel, pentru 40 de ani de muncă, o persoană va beneficia de 10 ani de pensie.

În acest caz, susţine Vass, presupunând că nivelul contribuţiilor nu se modifică, vor fi necesari câte patru contribuabili activi pentru fiecare beneficiar de pensie.

Studenţii, fără pensie de la stat

Andreea Vass susţine că dacă sistemul actual de pensii rămâne neschimbat, el se va prăbuşi în aproximativ 30 de ani, adică cu mult înaintea pensionarii celor care acum sunt studenţi.

Reprezentanta Guvernului mai spune că ţara noastră prezintă riscuri crescute din cauze precum datoriilor acumulate în fondul public de pensii de circa 2 miliarde euro în 2010, echivalentul a 1,7% din PIB), îmbătrânirii populaţiei, recesiunii economice prelungite şi a înlocuirii sau diminuarii economiilor şi investiţiilor private cu contribuţiile publice de pensii.

Au muncit pentru alţii

În aceste condiţii, Vass susţine că cei care primesc azi pensie, nu îşi recuperează contribuţiile proprii din timpul anilor lucraţi, ci încasează contribuţiile celor care muncesc în prezent.

” Aşadar, pensiile cresc pe masură ce cresc contribuţiile celor activi acum în munca” , se arată în analiza făcută de consiliera personală a premierului Boc.

Astfel, creşterea pensiilor se poate realiza doar prin creşterea numărului de salariaţi, majorarea veniturilor sau prin voinţă politică.

Cum ar putea creşte pensiile

În cazul majorării numărului de salariaţi, dacă populaţia creşte cu 2% pe an, raportul dintre populaţia activa şi cea de vârsta pensionarii din va fi de şapte la unu în loc de patru la unu, astfel că raportul pensii-contribuţii poate fi mult mai mare în cazul unei populaţii în creştere decât în cazul unei populaţii stabile, susţine Vass.

” Creşterea populaţiei poate lua sfârşit, iar pentru a menţine beneficiile pensionarilor, contribuţiile generaţiilor în activitate vor trebui să crească semnificativ, exact ceea ce s-a întâmplat în ţările dezvoltate sau în Romania. Astfel, în opţiunile actuale, când tendinţa de îmbătrânire a populaţiei devine tot mai accentuată, vor trebui fie majorate contribuţiile fiecarui angajat actual, fie reduse beneficiile pentru fiecare pensionar „, se mai arată în aceeaşi analiză.

Nivel de trai, mai ridicat

În ceea ce priveşte posibilitatea creşterii veniturilor reale, Vass explică cum nivelul de trai al generaţiilor mai tinere este mai ridicat decât cel al generaţiilor în vârstă, datorită creşterii economice, iar în acest caz, pensionarii primesc pensii mai mari decât propria lor contribuţie.

Referitor la cea de-a treia posibilitate de creştere a pensiilor, respectiv datorită voinţei politice, reprezentata Executivului spune că ” ananghia sistemelor actuale publice de pensii se datorează în multe ţări procesului politic care nu a ezitat să promită şi să ofere mai mult decât poate fi suportat din nivelul contribuţiilor, chiar în condiţiile în care se iau în calcul creşterea populaţiei şi creşterea economică”.

Vass mai spune că acest sistem a funcţionat în avantajul pensionarilor din fazele iniţiale, însă tinerii de azi se pot aştepta să primească un beneficiu mult mai scăzut decât părinţii lor.