Verdictul arhitecţilor în controversa de la Muzeul Antipa

Regulamentul de urbanism aferent Muzeului Antipa din Capitală nu permite construirea unei clădiri în zona vizată din parcul acestuia pentru viitorul Muzeu al Holocaustului, considerată „spațiu verde amenajat”, potrivit unui punct de vedere formulat de Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”.
Conducerea Muzeului Antipa a solicitat Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” un punct de vedere privind potențiala amplasare a Muzeului Național al Evreilor și al Holocaustului din România în parcul instituției de istorie naturală. Este vorba, mai precis, de partea de parc situată între Muzeul Antipa și Muzeul Țăranului Român, o suprafață de 5.300 de metri pătrați.
Solicitarea a venit în contextul în care Ministerul Culturii a anunțat, săptămâna trecută, că va fi creat un complex din Muzeul Țăranului, Muzeul Antipa, Muzeul Satului și viitorul Muzeu al Holocaustului, iar, pentru acesta din urmă, se are în vedere spațiul existent între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Spațiul vizat reprezintă 45% din parcul Muzeului Antipa.
„Ca urmare a declarațiilor referitoare la o potențială amplasare a Muzeului Național al Evreilor și al Holocaustului din România pe terenul aferent Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa», instituția noastră a contactat Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu». Aceasta, prin Centrul său de Cercetare, Expertiză și Consultanță, a luat parte la elaborarea planului urbanistic zonal și a planului de reglementări al zonei protejate în care se află muzeul nostru. Considerând această instituție ca fiind cea mai competentă pentru a emite o interpretare a acestor reglementări, am cerut acestora un punct de vedere asupra potențialului de dezvoltare al acestei zone. Răspunsul acestora a fost unul fără echivoc și în perfectă concordanță cu opinia experților în muzeografie și a lumii academice din România”, se arată într-un text remis, miercuri, Mediafax, de Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.
În punctul de vedere formulat de prof. dr. arh. Dan Marin, șef proiect PUZ Zone construite protejate – Municipiul Bucureşti, se arată că, „având în vedere intervenţiile permise de regulamentul de urbanism aferent zonei construite protejate nr. 84 «Parcul Kiseleff-Delavrancea» – « conservarea spaţiilor, construcţiilor şi plantaţiei valoroase existente» – şi condiţiile specifice ale parcelei Muzeului Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa», în planşa de reglementări o posibilă extindere a muzeului este amplasată spre Bd. Ion Mihalache (aliniere indicată cu linie albastră), nu spre Şoseaua Kiseleff. Sensul acestei poziţionări şi al restrângerii ocupării terenului este cel de a proteja spaţiul verde situat între clădirea muzeului şi limita de proprietate spre Muzeul Ţăranului Român («spaţiu verde amenajat») şi de a păstra dominaţia vegetaţiei dense şi înalte în imaginea Şoselei Kiseleff şi a conexiunii ei cu Piaţa Victoriei”.
Ca parte a PUZ Zone construite protejate – Municipiul Bucureşti, prevederile regulamentului aferent zonei nr. 84 „Parcul Kiseleff-Delavrancea” se întemeiază pe argumente istorice, culturale şi morfologice.
„Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (1903 – 1906), Muzeul Naţional de Geologie (1906 – 1924) şi Muzeul Ţăranului Român (iniţial Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, 1912 – 1941) sunt legate nu numai de proximitatea şi de misiunea lor culturală, ci şi de o altă caracteristică comună: au fost construite urmând un acelaşi model de factură romantică, ca edificii amplasate în interiorul unor mari spaţii plantate. Împreună, ele fac parte din scenariul urbanistic mai amplu al zonei de parcuri din nordul Bucureştiului, care s-a constituit în timp, începând cu amenajarea în anii 1840 a Şoselei şi Grădinii Kiseleff, continuând cu trasarea Şoselei Jianu (astăzi Bulevardul Aviatorilor) şi terminând cu amenajarea Parcului Naţional şi a Muzeului Satului în primele decenii ale secolului XX. Din aceste motive, întreaga zonă construită protejată a fost caracterizată în regulament drept un «parc istoric semnificativ; martor al structurii şi imaginii Bucureştiului»”, se mai arată în documentul transmis de Universitatea „Ion Mincu” conducerii Muzeului Antipa.
Densitatea redusă a construcţiilor şi plantaţia masivă contribuie în mod decisiv la definirea valorii parcului, „care necesită un grad de protecţie maxim şi exclusiv intervenţii apte de a-i conserva şi potenţa calităţile principale, începând cu cea de spaţiu verde”, se arată în același punct de vedere.
„Restrângând discuţia la Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa», monument istoric de grupa A, spaţiul din vecinătatea sa imediată a fost conceput ca o grădină a muzeului, aşa cum. apare şi în planul Bucureştiului din 1911. Ca martor al viziunii iniţiale de amenajare urbanistică şi peisagistică a zonei, acest spaţiu este parte integrantă a substanţei monumentului şi a semnificaţiei sale istorico-culturale”, se explică în același document.
Într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Culturii se arată că, „având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului «Dimitrie Gusti», Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală «Grigore Antipa» şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român”,
Comunicatul Ministerului Culturii părea să contrazică afirmațiile făcute cu câteva ore mai devreme de ministrul Culturii, Daniel Breaz, dar nu făcea decât să reformuleze declarația vagă a oficialului.
Ministrul Daniel Breaz a afirmat, pe 18 iulie, la prezentarea bilanțului Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru primele șase luni din anul 2019, că „Nu există nicio dispută cu Muzeul Antipa. Sunt subiecte de presă, e o scrisoare deschisă și chiar le-am mulțumit celor care au scris acea scrisoare în care au prezentat o anumită situație, pentru eleganța… și sincer vorbesc aici, nu sunt nici ironic… chiar au fost eleganți în acea scrisoare deschisă. Clar, Guvernul României are în programul de guvernare înființarea acestui Muzeu al Holocaustului (…). Avem susținerea, după cum ați văzut în acea scrisoare deschisă, inclusiv din partea Academiei Române. Deci, toți spun că este necesară construirea unui astfel de muzeu. În momentul de față, suntem și elaborăm o hotărâre de guvern de înființare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înființa muzeul, vom decide și, de comun acord, poate și cu o consultare publică, vom vedea unde vom înființa muzeul respectiv. Vom vedea după ce vom încheia toate aceste demersuri legate de hotărârea guvernamentală. Acolo unde ne permite legea, acolo unde ne permite PUZ-ul, PUD-ul municipiului București vom găsi o soluție astfel încât să putem înființa acest muzeu. Mă repet, locația nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul Antipa și Muzeul Țăranului Român, ca să exclud din start orice speculație”.
După anunțul făcut de Ministerul Culturii, conducerea Muzeului Antipa a transmis într-un comunicat, remis Mediafax pe 19 iulie, că se arată contrariată de dezacordul dintre Ministerul și ministrul Culturii privind crearea unui complex care să cuprindă Muzeul Țăranului, Muzeul Antipa, viitorul Muzeu al Holocausului și Muzeul Satului: „Ideea unui complex muzeal care reunește muzee atât de diferite este destul de ciudată”.
În același comunicat, Luis Ovidiu Popa, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti, a spus că salută ideea unor consultări publice pentru a decide amplasamentul noului Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.