Verdictul bombă al CCR privind Comisia de anchetă „SPP”

Curtea Constituțională a admis, marţi, sesizările PNL şi USR referitoare la înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii şefului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonțu, ceea înseamnă că această Comisie nu poate funcționa.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizările de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Hotărârii Parlamentului României nr.11/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea activității Directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Pahonțu Lucian-Silvan, și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare sunt neconstituționale. Analizând conținutul normativ al hotărârii criticate, Curtea a constatat că prin aceasta a fost înființată o comisie de anchetă care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesară clarificării anumitor cauze sau împrejurări în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, așa cum se prevede în cuprinsul art.9 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Întrucât obiectul de verificare al comisiei de anchetă vizează aspecte legate de activitatea curentă a Serviciului de Protecţie şi Pază, care intră, potrivit legii, în sfera de control a comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Parlament, hotărârea astfel adoptată contravine prevederilor art.64 alin.(4) din Constituție referitoare la comisiile permanente și comisiile de anchetă, sub aspectul competențelor fiecăreia dintre aceste comisii. Mai mult, competențele de verificare atribuite comisiei de anchetă, fie că acestea fac trimitere expresă la domnul Pahonţu Lucian-Silvan, fie că au ca obiect modul de îndeplinire a atribuțiilor de director al Serviciului de Protecţie şi Pază, au un evident caracter intuitu personae, controlul efectuat urmând a identifica eventualele sale abateri de la normele legale în vigoare, abateri care dacă s-ar dovedi reale ar fi de natură să atragă răspunderea juridică a acestuia (disciplinară sau penală). Așadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de anchetă, înființată prin Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, nu respectă rolul constituțional al comisiilor de anchetă, prevăzut de art.64 alin.(4) din Constituție, așa cum a fost stabilit și dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, contravenind și prevederilor art.147 alin.(4) din Constituție referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale”, se arată într-un comunicat al CCR.

În ceea ce privește competențele comisiei de anchetă, Curtea a reținut că obiectivul stabilit de art.1 lit.h) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018 se suprapune peste competența Ministerului Public, respectiv a instanței judecătorești, care, autorizând activitatea specifică culegerii de informaţii, a realizat inclusiv controlul de legalitate sub aspectul respectării art.1 alin.(1) din Legea nr.191/1998. Consecința acestei suprapuneri de competențe, coroborate cu împrejurarea că verificarea vizează activități care au parcurs deja procedura de autorizare, este că ancheta parlamentară se convertește implicit într-o verificare a însăși actelor emise de aceste autorități publice, cu încălcarea art.124 alin.(3), art.126 alin.(1) și alin.(2), precum și a art.132 alin.(1) din Constituție, potrivit judecătorilor constituționali.

„De asemenea, obiectivul prevăzut la art.1 lit.j) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018 excedează cadrului constituțional referitor la comisiile parlamentare de anchetă, întrucât instituie, indirect, o competență de control asupra Ministerului Public în ceea ce privește activitatea de valorificare a datelor și informațiilor transmise prin actele de constatare de către Serviciul de Protecție și Pază, cu încălcarea dispozițiilor art.64 alin.(4) și art.132 alin.(1) din Constituție. În fine, Curtea a constatat că dispozițiile art.8 alin.(4) din Hotărârea Parlamentului nr.11/2018, care prevăd că „refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentară de anchetă […] poate fi considerat ca obstrucționare sau împiedicare a aflării adevărului și poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală”, încalcă prevederile art.1 alin.(4) şi alin.(5) din Constituţie, Parlamentul având competența de a reglementa infracțiuni doar prin lege, în exercitarea funcției sale constituționale de legiferare, iar nu prin hotărâri, în exercitarea funcției sale de control asupra altor autorități ale statului”, se mai precizează în comunicatul citat.

Parlamentul a aprobat în 20 februarie, cu 225 de voturi „pentru” şi 106 voturi „împotrivă”, înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază.

„Salutând” decizia CCR, președintele PNL Ludovic Orban a explicat marți motivele pentru care s-a solicitat declararea drept neconstituţională a înfiinţării acestei comisii.

„Ceea ce am solicitat şi am considerat că este neconstituţional – vom aştepta motivarea Curţii – este în primul rând că aceste comisii de anchetă nu pot să ancheteze persoane, ci fapte şi instituţii, iar al doilea temei important al sesizării a fost acela că oricum prin lege controlul asupra SPP exercitat de Parlament se exercită în mod expres prin intermediul comisiilor de apărare din Camera Deputaţilor şi din Senat”, a spus liderul PNL.