“Vestele galbene” s-au mobilizat din nou, pentru a 20-a sâmbătă de proteste, în ciuda interdicţiilor dictate de teama unor noi violenţe, relatează AFP.
După violenţele din 16 martie, autorităţile din Paris au interzis din nou, sâmbătă, manifestaţiile pe Champs-Elysees, precum şi într-un perimetru care include Palatul Elysee şi Adunarea naţională. Au fost declarate două manifestaţii şi patru întruniri, potrivit prefecturii, care nu a precizat locurile acestora.
Până la prânz, aproximativ 300 de manifestanţi s-au strâns în faţa Garei de Est din Paris. Protestatarii au pornit în marş şi s-au unit cu alţi manifestanţi, în apropierea pieţei Chatelet. Grupul a traversat Sena şi s-a îndreptat către Trocadero.
“Nu o să incendiem nimic pentru că dacă stricăm ceva opinia publică va fi împotriva noastră. Important este să câştigăm de partea noastră opinia publică şi să schimbăm sistemul care este la originea tuturor problemelor noastre”, a declarat Sophie Tissier, care se numără printre liderii manifestanţilor.
Tensiuni au izbucnit în jurul prânzului, în zona Rivoli, iar forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene. Un manifestant rănit a fost evacuat de poliţişti, potrivit Le Parisien.
La Avignon, câteva persoane au fost reţinute preventiv, pentru port de armă albă. Manifestanţii au început să se strângă fără să poarte celebrele veste galbene, pentru a nu fi identificaţi. Au avut loc tensiuni între protestatari şi poliţişti, iar manifestanţii au încercat să spargă cordonul poliţiei.
Eric Drouet, lider neoficial al mişcării, protestează la Bordeaux.
La Caen, “vestele galbene” au încercat să pătrundă într-un magazine Leclerc, iar un geam a fost avariat. Au înregistrat daune şi alţi comercianţi din centrul oraşului.
Mişcarea “vestelor galbene”, născută pe reţelele de socializare, la jumătatea lunii noiembrie 2018, reprezintă un protest faţă de politica fiscală şi socială a lui Emmanuel Macron.
Sâmbăta trecută, au manifestat în toată Franţa 40.500 de persoane, dintre care 5.000 la Paris.
Completare : Les Aéroports de Paris singure ar fi platit, deja, mare parte a deficitului Frantei. Pe ce dracu’ (în afara de gratuitatile de care se bucura „alesii”) se cheltuieste banul public? fiindca asta-i una din întrebarile esentiale ale Vestelor Galbene. Plus revendicarea schimbarii modului de scrutin (în proportional integral, asa cum e votul pentru Parlamentul European), dat fiindca marea majoritate a francezilor nu se simt deloc reprezentati, actualmente, în institutiile tarii. Ori, Macron îi maltrateaza si tortureaza, le scoate ochii, la propriu, fiindca sunt saraci. Si culmea-i c-auzeam, în ultima vreme, contestari ale lui Marx. Când, si dimpotriva, e vorba de lupta de clasa, de faptul ca bogatii sunt tot mai bogati si iresponsabili, si saracii, tot mai saraci. Numai ca saracii Frantei sunt, acuma, „Veste Galbene”, si asta si vor sa ramâna: o mare familie nationala.