Război în Europa? Cum se poziționează România

Tensiune majoră în Balcani după ultima decizie a Kosovo. Parlamentul de la Pristina a votat vineri o lege privind crearea unei armate kosovare, decizie care a stârnit preocupare în rândul minorităţii sârbe din Kosovo şi la Belgrad. Textul adoptat precizează că forţele vor fi însărcinate cu „asigurarea integrităţii teritoriale a ţării, apărarea proprietăţii şi intereselor Republicii Kosovo, susţinerea autorităţilor civile în caz de catastrofă şi participarea la operaţiuni internaţionale”.

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) transmite că regretă demersurile Parlamentului de la Priştina, în pofida mesajelor transmise de NATO și UE, susținând că astfel de demersuri au efecte negative asupra situației din regiunea Balcanilor de Vest.

”Ministerul Afacerilor Externe regretă demersurile privind inițierea procesului de tranziție a Forței de Securitate din Kosovo, în pofida mesajelor transmise de NATO și UE. Astfel de demersuri au efecte negative asupra situației din regiunea Balcanilor de Vest și a parcursului euro-atlantic al acesteia. România subliniază rolul KFOR în menținerea unui mediu sigur și stabil în Kosovo. Toate eforturile trebuie concentrate asupra continuării dialogului Belgrad – Pristina și a implementării celor convenite în acest cadru, cu evitarea declarațiilor și inițiativelor care riscă să sporească tensiunile la nivel regional”, se arată într-un comunicat de presă al MAE

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucici, a acuzat Kosovo că nu are dreptul să îşi formeze o armată, potrivit New York Times.

„Absolut niciun act din dreptul internaţional nu le oferă dreptul să îşi formeze o armată. Tot ce face Pristina – şi evident că totul este făcut cu aprobarea SUA şi Marii Britanii – este împotriva legii”, a spus Vucici.

Prim-ministrul sârb a declarat că speră că Belgradul nu va fi nevoit să îşi folosească cei 28.000 de soldaţi pentru a proteja minoritatea sârbă din Kosovo, „deşi aceasta este o opţiune”.

Ministrul de Externe al Serbiei, Ivica Dacic, a anunţat vineri că ţara sa va cere convocarea de urgenţă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, în urma votului Parlamentului de la Pristina.

Potrivit şefului diplomaţiei sârbe, crearea acestei armate ”este cea mai directă ameninţare la adresa păcii şi stabilităţii în regiune şi a sârbilor care trăiesc în Kosovo-Metohia”, precum şi o încălcare a Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care prevede că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

NATO a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că regretă decizia Parlamentului de la Pristina de a crea o armată kosovară şi a afirmat că Alianţa îşi va „reexamina nivelul de angajare” alături de Forţa de Securitate din Kosovo. Totodată, secretarul general al NATO a subliniat că Alianţa „rămâne angajată prin intermediul KFOR faţă de asigurarea unui climat sigur în Kosovo”.

Uniunea Europeană a criticat, la rândul său, Kosovo pentru adoptarea unei legi pentru transformarea forţei de securitate actuale într-o armată propriu-zisă.

„La fel ca NATO, ţările din UE continuă să împărtăşească opinia că mandatul KSF (Forţa de Securitate din Kosovo – n.r.) ar trebui schimbat numai printr-un proces incluziv şi gradual în acord cu Constituţia din Kosovo”, a precizat, într-un comunicat, un purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.