Viața politică e tumultoasă și parșivă, așa să știți cu toții

Microsoft a dat nas în nas cu Gazprom la București și uite-așa cele două forțe au intrat în coliziune pe holurile Fondului Suveran de Investiții. Cine să fie vinovatul? Dragnea? Iliescu? Băse, Iohannis, Ciucă, Orban Cîțu, Frunzăverde, Chirovici? Oficina Anonimilor, Agenturile Străine, Grupul de Dialog Social? Păi dacă tot ești mereu cu poponeața-n două luntre! Bun. Să ne apucăm de investiții. În China. În Africa.

În Guatemala. Sporim un pic profitul, nu-i așa? Omul lui Bill Gates s-a întâlnit în mare secret cu omul de la Gazprom și au căzut de acord asupra unor lucruri. Guvernul României a scos degrabă zece miliarde de la ciorap și s-a și văzut cu o sporire de salarii, mamă, mamă. Privind cu ocheanul de pe planeta Marte, extratereștrii au devenit și ei brusc interesați. Au trimis o delegație în România, să prezinte pe larg afacerile lor cu diamante de lumină veche. Japonezii s-au supărat foc pentru că așteptau la rând.

Niște somalezi au promis represalii. Polonezii s-au cam supărat și ei. Organizațiile PSD din Teleorman, Călărași, Giurgiu, Botoșani, Iași și Galați au dat veste-n țară că de-acum ne punem pe trăit fraților, vin biștarii ca pe tobogan. FMI n-a avut ce să mai zică pentru că flota extraterestră își legăna crucișătoarele cuantice pe cerul întregii Europe. În tot acest timp, în Piața Chibrit, viața decurge normal, potrivit unor informații secrete deținute de SRI. Florăresele o duc binișor. Cartofii se vând ca de obicei. Șmenarii vând țigări de contrabandă în limitele normale, bețivii de cartier se întâlnesc la șase fix la o cinzeacă să le mai treacă amarul.

Pensionarii sunt prezenți. Nu lipsește nimeni. Ah, ba da! Câinii comunitari tocmai au șters-o trecând regulamentar pe zebră, că dincolo de drum, la pizzerie, chelnerii le-au pregătit niște bucățele de salam, mmm, delicioase. Lumea e un loc periculos. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. Uneori facem greşeli pe care le regretăm toată viaţa. Alteori o luăm peste cap fără drept de apel. Sinceritatea excesivă costă greu de tot. Melancolia e un punct vulnerabil. Naivitatea e mai nashpa decât toate. Bunele intenţii se sfărâmă în faţa ticăloşiilor.

Primarul care se bate cu pumnul în piept că o să fim mari şi tari fură de sparge şi distruge oraşul pentru ca să-şi construiască utopia din minte bolnavă. Prim ministrul arogant şi spilcuit nu crede nevoiaşului dar se crede unsul Gânditorului pe Pământ şi sabotează ţara fiind sclavul unor forţe străine. Vecinul de deasupra zice că te iubeşte dar te dă în gât la organe pentru pricini imaginare. Şi mai sunt milioane de pericole. În marketing nu e pace, e război pe viaţă şi pe moarte. Nu sunt contracte bune pentru toată lumea aşa după cum nici autorizaţii de construcţie nu sunt pentru toată lumea la fel. Lumea e un loc periculos.

Cafenelele, magazinele şi pravăliile plătesc în România taxă de protecţie. Politicienii sunt avuţi la mână de lumea interlopă cu tot felul de chestii nasoale cu gagicuţe şi droguri. Omul mic e strivit bine de tot sub talpa bogătanilor şi arareori auzi de vreun om mic învingător. Lumea e un loc periculos pentru că de cele mai multe ori luăm decizii după aparenţe. Dar trebuie să ne războim. Să ne luptăm cu propriile noastre defecte. Cu plictisul, cu frica, cu lălăiala noastră cotidiană. Poate că nu putem trăi fără compromisuri. Dar poate că trebuie eă reducem cât putem de mult dependenţa noastră de vreun compromis sau altul.

Merită să încercăm. Prietenia, camaraderia, solidaritatea sunt încă valori puternice. Nu ar trebui să renunţăm la ele. Leadership-ul care pregăteşte Lideri fără principii e un leadership pervers şi ticălos. Cei care devin Lideri într-o împrejurare sau alta ar trebui să aibă Valori Umane Puternice iar acţiunile lor ar trebui să fie îndreptate spre binele semenilor.