Pentru conducerea Academiei Române, vizita fostului ministru al Justiției, Radu Marinescu, s-a dovedit a fi o adevărată capcană de protocol. Deși protagonist al celei mai recente anchete privind furtul intelectual din politica românească, Radu Marinescu a fost unicul reprezentant al Executivului trimis la evenimentul solemn.
Un oaspete nedorit, dar impus de protocol
Reporterii Edupedu l-au întrebat pe Nicolae Zamfir cum a ajuns fostul ministru să țină discursul din partea Guvernului Bolojan.
„A fost o situație delicată. Cine a generat-o trebuia să fie mai atent, să se gândească, pentru că a pus în dificultate conducerea Academiei. În primul rând, reprezenta guvernul, deci era în imposibilitate președintele Aurel Pop: afară nu puteai să-l dai, a venit cu mesajul Guvernului, trebuia lăsat, n-avea ce face. A fost un moment penibil”, a mărturisit academicianul Nicolae Zamfir, pentru edupedu.ro.
Tergiversările de la Universitatea din Craiova
Dincolo de stânjeneala momentului festiv, problema de fond rămâne inacțiunea complice a autorităților și a mediului universitar, reclamă Nicolae Zamfir. Ancheta privind doctoratul lui Marinescu, declanșată la începutul anului de Universitatea din Craiova în urma dezvăluirilor jurnalistei Emilia Șercan, este practic blocată. Deși termenul legal de 45 de zile a expirat de mult, Comisia de Etică a instituției amână un verdict clar.
„Ce poate să facă ministerul, când au autonomie universitară?”, se întreabă retoric Nicolae Zamfir, atrăgând atenția că, în România, eliminarea imposturii academice pare posibilă doar în urma unor presiuni mediatice uriașe. Lipsa unei reacții naturale de auto-curățare a sistemului transformă astfel de spețe în veritabile scandaluri administrative.
„În momentul în care ai mințit, este o hoție”
Tonul vicepreședintelui Academiei a devenit deosebit de aspru atunci când a pus în discuție calitatea morală a clasei politice autohtone. Nicolae Zamfir a lansat un avertisment categoric către partidele care promovează și protejează persoane cu un parcurs academic fraudulos:
„Faptul că se găsesc, de exemplu, falsuri în CV-uri, ar trebui ca acea persoană să fie eliminată de către propriul grup. În momentul când ai mințit este o hoție. Deci este incredibil cum poate cineva care face așa ceva să ajungă în poziții sus-puse. Și să nu se ia atitudine”.
Potrivit acestuia, partidele politice ar câștiga mult mai multă încredere din partea populației dacă ar dovedi că sunt dispuse să se curețe de impostură.
Discurs despre „rigoarea științifică” a unui ministru suspectat de plagiat
Ignorând „elefantul din încăpere”, Radu Marinescu a ținut să le sublinieze savanților români importanța profunzimii intelectuale. „Avem nevoie de expertiză, de rigoare științifică și de profunzime intelectuală pentru a construi politici publice durabile, menite să consolideze statul de drept”, le-a transmis el academicienilor.
În timp ce autoritățile și instituțiile de învățământ par să opteze pentru o poziție de așteptare, semnalele venite dinspre Academia Română sugerează că limitele protocolului de stat sunt tot mai greu de armonizat cu standardele de integritate așteptate la acest nivel. Situația scoate la iveală o vulnerabilitate instituțională greu de gestionat în absența unor clarificări definitive, lăsând loc unor interpretări care pot afecta, în timp, prestigiul simbolic al celor mai înalte foruri ale statului.
Informații de context
Retragerea titlului de doctor în România este un proces administrativ riguros, sinuos pe alocuri, reglementat prin lege, ce are loc în situații de neconformitate academică, cum ar fi plagiatul sau nerespectarea standardelor de calitate impuse unei lucrări de doctorat.
Procesul prevede următoarele etape: sesizarea (ceea ce, în cazul ministrului Marinescu a fost deja depusă), care se depune la comisia de etică a Instituției Organizatoare de Studii de Doctorat (Universitatea din Craiova, în acest caz).
După finalizarea analizei de către comisia de etică, următorul pas este analiza CNATDCU (Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare ), care eliberează un raport de evaluare, în care propune fie menținerea titlului de doctor, fie retragerea acestuia.
Decizia finală este luată, în baza raportului elaborat de CNATDCU, de către Ministerul Educației, care emite un ordin de retragere a titlului, dacă se confirmă abaterile.
Politica românească nu a dus lipsă de scandaluri privind plagiatul în tezele de doctorat ale unor foști miniștri, prim-miniștri și parlamentari, unele dintre ele soldându-se cu ridicarea titlului de doctor, precum cazul Ponta, căruia deși i-a fost ridicat titlul de doctor, Înalta Curte a anulat definitiv ordinul de retragere a titlului de doctor a fostului prim-ministru. Lucian Bode, fost ministru de Interne, a fost de asemenea în mijlocul unui scandal privind acuzații de plagiat în teza de doctorat susținută la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.