(VIDEO) Deplasările lui Augustin Lazăr, la control: „Este adevărat?”

UPDATE Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României s-au prezentat miercuri la interviul de la Ministerul Justiției

De (I.R.)
(VIDEO) Deplasările lui Augustin Lazăr, la control: „Este adevărat?”

UPDATE Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României s-au prezentat miercuri la interviul de la Ministerul Justiției

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general al României s-au prezentat miercuri la interviul de la Ministerul Justiției, în faţa lui Tudorel Toader. Candidații sunt Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

UPDATE. Tudorel Toader a anunțat, în cadrul interviului susținut de Augustin Lazăr, că va verifica oficial dacă deplasările procurorului general au costat, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, suma de 500.000 de euro.

Redăm dialogul dintre ministrul Justiției și procurorul general pe tema deplasărilor lui Augustin Lazăr în ultimii trei ani de mandat:

Toader: Dacă aveți o evidență a tuturor deplasărilor și evident a rezultatelor de recunoaștere instituțională și așa mai departe? Cineva îmi spune și voi verifica oficial faptul că toate aceste deplasări pe durata mandatului dumneavoastră au costat Ministerul Public, repet, verific, o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?

Lazăr: Domnule ministru, eu cred că este o exagerare și știu că noi am comunicat la un post de televiziune care sunt deplasările. Aș vrea să vă spun că procurorul general, după cum prevede legea, reprezintă Ministerul Public, procurorul general dacă reprezintă Ministerul Public, se deplasează acolo unde Ministerul Public este invitat și prezintă expune pe temele pe care a fost solicitat. Face schimb de experiență, intră în relații cu procurorii francofoni, intră cu EuroJust, este invitat nu pentru beneficiul lui personal, ci pentru … este o onoare a Ministerului Public, dacă are cu cine să facă schimb de bune practici. Dacă cei care au denunțat această chestiune îmi arată o singură deplasare în care procurorul general nu a făcut o expunere acolo unde a fost, arătând experiența României și capacitatea României de a gestiona inclusiv în contextul Președinției, atunci …Trebuia să trimit pe altcineva sau?…

Toader: Nu știu. Nu se contestă că ducându-vă acolo unde ați îndeplinit mandatul. Doar se raporta simplu, la cuantumul cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări și vă mulțumim pentru răspunsuri.

Lazăr: O să fac o verificare să vedem dacă, într-adevăr, cifra de care spuneți dumneavoastră este adevărată, fiindcă e vorba despre un post de televiziune critic la adresa mea, dar eu am comunicat în scris toate datele. Ele nu sunt secrete. Toate deplasările sunt pe site-ul Ministerului Public.

Toader: Opriți-vă pentru că tocmai v-am spus că le voi solicita eu oficial. Prin urmare, vă mulțumim și vă dorim succes în ceea ce veți face în continuare.

Lazăr: Sper ca această procedură să fie așa cum ați anunțat , imparțială, transparentă și să fie legală în final.

Toader: Sigur că da. Dacă nu, veți contesta , cum ați mai făcut.

Lazăr: Există niște standarde care prevăd cum se desfășoară aceste proceduri, sunt standarde cunoscute, europene.

Augustin Lazăr și Tudorel Toader s-au contrat totodată, miercuri, pe tema trecutului. Procurorul general a amintit că și Tudorel Toader a fost procuror înainte de 1989, ministrul Justiției replicând că el nu a făcut parte din comisii de eliberare.

Redăm dialogul dintre Augustin Lazăr și Tudorel Toader, după ce ministrul Justiției l-a întrebat pe Augustin Lazăr despre acuzațiile care i se aduc în spațiul public, referitoare la faptul că nu a dispus în două rânduri eliberarea condiționată în cazul disidentului anticomunist Iulius Filip:

Lazăr: Atât eu cât și dumneavoastră am exercitat înainte de 1989 funcția de procuror și încercam să ne dăm seama cu ce se ocupă instituția. Ei bine, în mod cert niște procurori tineri nu făceau decât să respecte cadrul legal. Cadrul legal de la vremea aceea suportă, cum am spus și ieri în declarația publică, niște analize sub aspectul standardului etic, cum era cadrul legal făcut. Noi am respectat o lege care acum, la standardele la care …devin acum standarde europene, este vizibil că nu aveau standarde. Pentru aceea eu am și exprimat scuze public, în numele instituției care a făcut, a acceptat acele practici și regretele mele personale pentru că niște oameni care au fost și sunt oameni de onoare și model pentru cum ar trebui să fie cineva să spună public adevărul. Și de aceea, poate că eu am învățat ceva de la ei, să spun adevărul chiar dacă deranjează pe câte cineva.

Toader: Unii spun că scuzele nu-s în numele instituției, ci în nume personal ar trebui să fie. Când ați intrat în procuratură?

Lazăr: La 1 martie 1982 , am devenit procuror stagiar, până când mi-am luat examenul de capacitate, doi ani am fost procuror stagiar și apoi am fost procuror definitiv.

Toader: Aveați drept de semnătură, da, după doi ani ?

Lazăr: Bun. După doi ani, puteam eu să repartizez…

Toader: Dreptul de semnătură când l-ați primit?

Lazăr: Mă rog, la șase luni, dar pentru chestiuni limitate. Puneam concluzii la instanță și făceam niște lucruri..

Toader: Cu precizarea că eu nu am făcut parte din comisii de eliberări condiționate..

Lazăr: Ați avut toate atribuțiile..

Toader: ..probabil și datorită amânării penitenciarelor. Cu precizarea că în trecutul meu profesional se poate uita oricine.

Lazăr: Și în al meu.

Toader: Și cu precizarea că …Din nefericire pentru dumneavoastră , l-am răscolit și am ajuns la pasaje mai …

Lazăr: Trebuie să se știe totul, că eu sunt transparent, orice s-ar spune.

UPDATE. Procurorul Marian Drilea a vorbit despre tensiunile existente în sistem referitoare la înființarea Secției de anchetă a magistraților, precizând că maniera de reglementare a acestei structuri aduce suficiente garanții de independență.

„Aceste negocieri pe care reprezentanții abilitați le poartă cu reprezentanții Uniunii Europene în privința Mecanismului de Control și Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacții, atât din partea procurorilor, cât și din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secții nou înființate și de rolul și de modalitatea în care-și îndeplinește atribuțiile pentru că foarte mulți socotesc că această Secție ar trebuie desființată sau nici măcar nu ar fi trebuit înființată”, a declarat Marian Drilea, în cadrul interviului pentru funcția de procuror general.

Procurorul a subliniat că existau și înainte de înființarea acestei Secții structuri care investigau posibile infracțiuni comise de magistrați.

„Mergând un pic la originea modalității de răspundere a magistraților, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistrați și polițiști și pentru procurori care au fost transformate ulterior în secții. Apoi atribuțiile au fost împărțite Secției Penale de Criminalistică și DNA-ului și în prezent acestei secții nou-înființate. Ei, în condițiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secții? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanții de imparțialitate și independență. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistrați care funcționează actualmente în cadrul Secției se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistrați și de polițiști și alocarea resurselor financiare și materiale, această chestiune poate fi rezolvată”, a completat Drilea.

Marian Drilea a precizat că garanția de independență este dată de faptul că procurorii Secției de investigare a infracțiunilor din justiție sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Dar garanția de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției, iar CSM este format din membri aleși de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa și la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuție și a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfășoare altcumva decât prin cadru legal pot participa și să infirme această prezmție care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acțiuni în justiție”, a mai spus Drilea.

Un anunț așteptat miercuri

UPDATE. Tudorel Toader a declarat miercuri dimineață, referitor la candidaturile și interviurile pentru funcția de procuror general, că înainte sau după moțiunea simplă la adresa sa, miercuri la Senat, va exista un răspuns.

„În cursul zilei de azi (miercuri – n.r.), probabil înainte sau după moțiune, vom da un răspuns. Interviul și deliberarea au loc în sala de consiliu a ministerului. Am convingerea că îl așteptați și pe dânsul (Augustin Lazăr – n.r.) și vă va răspunde la această întrebare. Eu nu îmi exprim punctul de vedere aici, înainte de interviuri”, a afirmat Tudorel Toader, miercuri, la Ministerul Justiției.

Întrebat despre legăturile lui Augustin Lazăr cu Securitatea, Toader a răspuns: „Din momentul în care am anunțat că azi, înainte sau după moțiune, vom da răspunsul, înseamnă că vom încheia procedura”.

La rândul său, Augustin Lazăr a declarat miercuri, la sosirea la Ministerul Justiției unde va susține interviul pentru cel de-al doilea mandat, că anunțul a fost unul pentru o procedră imparțială, susținând că nu are niciun fel de emoții.

„Este anunțul care s-a făcut, că s-a lansat o procedură imparțială, o procedură transparentă pentru selectarea candidatului. La sfârșit putem discuta. Este al nu știu câtelea examen pe care îl susțin așa că nu am nicio emoție”, a declarat Lazăr.

Interviurile au loc pe fondul acuzațiilor aduse lui Augustin Lazăr în cazul disidentului Iulius Filip și în contextul tensiunilor dintre Tudorel Toader și PSD.

Fiecare candidat are la dispoziţie aproximativ 30 de minute pentru a face o prezentare a Ministerului Public, a eventualelor disfuncţii şi vulnerabilităţi identificate, dar şi propuneri de remediere a acestora, după care vor răspunde întrebărilor puse de membrii comisiei de examinare.

https://www.facebook.com/privesc.eu/videos/844701112558801/

Daniel Horodniceanu a candidat pentru al doilea mandat la şefia DIICOT, dar a fost respins de ministrul Tudorel Toader. Totodată, el candidează şi pentru funcţia de procuror european din partea României.

Gabriela Scutea a fost adjuncta Laurei Codruţa Kovesi, în vremea când aceasta era procuror general.

Marian Drilea este procuror la DIICOT Braşov, el fiind cel care l-a anchetat pe fostul şef al ANAF Sorin Blejnar în dosarul „Motorina”.

Ministerul Justiţiei a declanşat recent procedura de selecţie pentru numirea unui nou procuror general, funcţie care va deveni vacantă în data de 28 aprilie, când se va încheia mandatul lui Augustin Lazăr, a cărui revocare a fost respinsă de Klaus Iohannis.

 

Distribuie articolul pe:

12 comentarii

  1. @lili

    Ne-ai anuntat de 1 decembrie 2018, de Ziua Nationala a Romaniei si cu ocazia Sarbatoririi a o suta de ani de la momentul * 1 Decembrie 1918* ca ai semnat o petitie-on privind dezmembrarea statului national unitar roman!

    altfel spus ti-ai dat jos chilotii fosti albi ajunsi maronii din motive politice si ti-ai facut nevoile pe mormintele celor care au murit pe fronturi si in razboaie pentru un ideal !

    Ca sa nu mai spun de murdarirea constanta a celei mai bune sportive a tarii la acest moment!

    Ciocu mic ca esti NIMIC!

  2. Spre „deosebire” de procurorii din România, cei din SUA „suferă” consecințele unor condamnări abuzive (!!), prin ascunderea unor probe favorabile inculpaților până în ziua procesului, prin șantajarea inculpaților prin amenințarea cu pedepse pe viață pentru fapte pe care nu le recunosc, pentru a forța acceptarea unor pedepse mai mici! Astfel, un procuror care a cerut pedeapsa pe viata pentru un suspect acuzat că și-a ucis soția, suspect care a refuzat să recunască vinovăția (era un alb respectabi, după aspect și profesie), în momentul în care s-a dovedit că omul era nevinovat după ce făcuse 30 de ani de închisoare, a fost amendat cu …500 (cinci sute) de dolari și 10 zile de închisoare din care a executat doar 5 , dar doar pentru că întrebat fiind dacă regretă eroarea, a răspuns precum un torționar nenorocit:”să fie mulțumit că nu a murit în închisoare!”

  3. Tudorel il acuza pe Lazar ca a cheltuit 500 000 Euro pe deplasari externe, cand de fapt Presa a scris si chiar PSDisti l-au acuzat ca se cam plimba insotit de dna Marieta Safta!

    Tudorel slugarel, un mincinos manipulator, FIX pe potriva escrocilor din PSD, uite:
    „Parchetul General a venit cu precizări: „Având în vedere interesul mass-media cu privire la deplasările efectuate în interes de serviciu de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, dl Augustin Lazăr, precum și cu privire la sumele aferente acestora, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ e abilitat să comunice următoarele:
    „Deplasările externe efectuate de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ de la preluarea mandatului, în anul 2016, până în prezent, au totalizat suma de 96.373,51 lei(reprezentând 20.241,86 euro la cursul actual).”
    https://www.stiripesurse.ro/reac-ia-piccj-privind-sumele-cheltuite-de-augustin-lazar-pe-deplasari-dupa-ce-toader-a-vehiculat-500-000-euro_1341095.html

    Tudorele, cere-ti scuze!
    Uite cat s-a plimbat Tudorel cu dna Marieta Safta:
    „T. Toader are o „invitată permanentă” în călătoriile sale pe bani publici.
    Din martie 2017, dl Toader si dna Safta au plecat impreuna in toate deplasarile externe ale ministrului Justitiei, cheltuilelile fiind decontate din banii ministerului. Atasamentul profesional al dlui Toader fata de dna Safta e atat de puternic incat domnia sa a luat-o, pe banii ministerului desigur, si la Venetia, unde s-a dus nu in calitate de ministru, ci de de membru permanent al Comisiei pentru Democratie prin Drept.
    Intre cele 16 deplasari, dl Toader a avut, pe langa destinatii europene firesti pentru un ministru al Justitiei, si cateva destinatii exotice.”
    https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/tudorel-toader-are-o-quot-invitata-permanentaquot-in-calatoriile-sale-pe-bani-publici–193166.html

  4. ???De ce esti rău Todorele…am sponsorizat si noi #rezist-ii pentru mitinguri de sustinere in tara si strainataturi! Chiar vrei sa stii totul? Tudorele,nu stii ca procurorii sunt mai presus de lege si nu pot fi anchetati sau pedepsiți!

  5. @Apreciați că din comisia ce realizează selecția pentru funcția de Procuror General nu pot absenta președinta de la ÎCCJ și președinta de la CSM, ?

  6. l-a facut tudor pe lagar… Doamne, amandoi imi sunt antipatici, dar cand vad ce diferenta clara de clasa ii desparte….
    lui ciolanis nu i-o crapa obrazul avandu-l pe lagar augustin pe steag?

  7. Are fosrte mult tupeu individul, dar nu este numai asta. Daca nu s-ar bucura de sustinere din partea „anumitor” personaje, nu cred ca ar vaea curajul si tupeul sa candideze. In fond, care este diferenta intre Visinescu (de exemplu, pentru ca mai sunt multi altii ca el) si acest individ? Sau, care este diferenta intre un militian(securist) tortionar si un procuror tortionar, ambii fiind unelte de aceeasi teapa si caracter ale regimului comunist! Ambii si-au adus contributia mizerabila la chinuirea si lichidarea unor oameni care, intr-un fel sau altul, au avut CURAJUL sa se opuna cancerului bolsevic, fiecare (unul militian, altul procuror) au pus umarul la distrugerea si „anihilarea” unor contiinte, caractere, a unor oameni carora ar trebui sa le multumim respectuos pentru ceea ce au avut curajul sa faca!! Iar acum, ce vedem? Un fost procuror tortionar, care apoi a fost propulsat(impreuna cu altii) intr-o functie foarte importanta a Sistemului Judiciar, pentru o alta infractiune in toata regula: a „spalat” si clasat aproape 40 de dosare ale unui personaj la fel de toxic pentru noi. In fond, cine se aseamana, se aduna! Si care, impreuna, „lupta” pentru un singur scop: eliminarea cu orice pret, cu orice metoda a adversarilor plitici care pot sa-i impiedice sa-si duca la bun sfarsit mizerabila „misiune” pentru care au fost racolati si cocotati pe inalele demnitati pe care le ocupa!! Si care, chiar vor reusi, daca nu deschidem, in sfarsit, bine ochii si nu cauta sa intelegem cu adevarat ceea ce se intampla!!

  8. Sa nu fim rai. E in interesul societatii sa slujesc patria. Doamne cat de abject de om. Sustin in continuareca omul trebuie judecat, si obligatoriu, obligatoriu luata pensia speciala si lasat cu o pensie minima in Romania. Nu mai zic de puscarie, caci cu pensia minima e mai rau decat in puscarie. macar atat ii datoreaza Romania. Nesimtit si fara constiinta…

    1. Sintagma „interesul societatii” seamana ca doua picaturi de flegma cu „interesul national” al generalului dr.doc.acad.etc Oprea.

  9. Nu stiu cum e sa audiezi un tortionar,ne va spune dl.Toader,eu i-as fi dat reject din start!Nu,nu poti fi persiflat,intr-atat!Parca cineva isi bate joc de noi!Ar fi fost,sau o sa fie,vedem,o delimitare fatisa fata de o broasca raioasa cameleonica!Un om care crede”discutabile”marturiile victimelor lui,jeg uman care se agata de societate si de Institutia Publica pentru a-si justifica mizeriile,cum inainte se agata de securitate pentru accedere,lingau nenorocit?Vrei sa mai imparti dreptate,odios tortionar?Dispari,putregaiule!

    1. Stai linistit, nu se califica niciunul! Vom fi ce-am fost si mai mult decat atat! Abia astept sa-l aud pe Timmermans ca parlamentul european il sustine pe Lazar Augustin ! Inainte tovarasi ca nu-i greu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.