Viitorul Bucureștilor imaginat de primarul Dem I. Dobrescu

„De când a fost investit cu prerogativele funcției de primar – pe care a înțeles-o și apreciat-o ca atare – viața lui a căpătat un alt sens – omul Dobrescu identificându-se cu primarul Dobrescu, care și-a consacrat întreaga putere de muncă și pricepere pentru propășirea orașului și binele locuitorilor săi.”

Realizările edilitare din timpul mandatului primarului Dobrescu au avut un raport considerabil în ceea ce privește modernizarea Bucureștilor. Acesta s-a preocupat de îmbunătățirea circulației, prin continuarea lucrărilor de deschidere, prelungire, pavare și asfaltare a principalelor artere, precum și transformarea și modernizarea multor șosele și străzi. De asemenea, a luat măsuri pentru extinderea canalelor colectoare, pentru prevenirea pericolului inundațiilor, din cauza ploilor torențiale.

Pe plan social, a oferit ajutoare bănești familiilor nevoiașe ale Capitalei, dar a înființat și ceainării și adăposturi gratuite de iarnă, pentru ajutorarea nevoiașilor fără adăpost, precum și cantine pentru săraci și muncitori. Tot în timpul mandatului său, a fost aprobată și construirea a patru școli primare cu șase clase, una pentru fete și trei pentru băieți.

Munca nu i-a fost ușoară, însă stăruința de care a dat întotdeauna dovadă l-a așezat în rândul „primarilor de legendă” ai Bucureștilor:

„…a trebuit să declarăm răsboiu crâncen aspectului balcanic al oraşului nostru, să combatem obiceiurile orientale ale locuitorilor săi, să combatem murdăria şi meschinăria. Am căutat să dăm un aspect mai impozant străzilor şi pieţelor; am scăpat de murdărie; am liberat strada şi trotuarul de bărăcile de saci şi rogojini; am scăpat oraşul de bragă, de limonadă şi de grătare. În Bucureşti mai sunt colţuri urâte, dar am scăpat de colţurile oribile. Am început pavarea întregei Capitale cu asfalt la centru şi cu piatră la periferie, care va ridica enorm aspectul ei civilizat. Am început asanarea lacurilor, care va scăpa pe locuitori de friguri şi de oftică şi ne va da apă pentru spălarea canalelor.”

Popularitatea lui Dem I. Dobrescu l-a determinat pe Ion Gheorghe Duca, venit la putere odata cu plecarea guvernului național-țărănesc, să ia măsuri pentru a-l îndepărta. Astfel, pe 13 noiembrie 1933 a fost suspendat din funcție, fapt ce a determinat valuri de proteste, la care s-au alăturat numeroși oameni politici importanți. Ca urmare, pe 26 noiembrie 1933 redevine primarul Capitalei până la 18 ianuarie 1934.

Lucrarea „Viitorul Bucureștilor” păstrează viziunea primarului Dobrescu cu privire la imaginea Capitalei pe care acesta și-o dorea: „Trebuie să tindem să formăm din Bucureşti o adevărată metropolă din punct de vedere edilitar şi artistic. O capitală reprezintă geniul naţional al unei ţări, în civilizaţie, în ştiinţă şi în artă. O asemenea capitală cu pretenţii de metropolă, trebuie să ia caracterul oraşelor mari. Ea trebue să fie higienică, estetică şi monumentală.”

Dem I. Dobrescu spera ca în 1964 Bucureștii să fie înconjurați de verdeață, prin amenajarea pădurilor de la marginea orașului: „Pădurile bucureştene, odinioară celebre, devastate nemilos mai ales prin secolul XVIII-lea, au început să fie reînviate. Sunt peste treizeci de mii de hectare de pădure frumoasă, care înconjoară Capitala în 1964 ca un brâu de verdeaţă.”

De asemenea, un alt proiect pe care primarul îl dorea pus în practică era acela al asigurării transportului până la aceste păduri, cu ajutorul unui tramvai electric: „În afară de asta văd pajişti radiante, drumuri fermecătoare, prin care trece tramvaiul electric, ducând pe bucureşteni în maximum 30 minute, în cea mai depărtată pădurice unde sunt atâtea și atâtea localuri de distracţii pentru public, şi unde sutele de mii de lucrători, funcţionari, soldaţi, şcolari, vin cel puţin o dată pe săptămână să respire aer curat. (…) Lacurile din jurul Capitalei, pot forma întinse colţuri de distracţie şi de desfătare pentru bucureştean. Am planuri făcute pentru legarea lacului Snagov cu lacul Căldăruşani. Cu o cheltuială de vreo şase milioane, se va putea pluti pe Snagov până la Baloteşti şi 18 kilometri de Bucureşti. Aceste lacuri pot fi legate cu lacurile Colentinei. Prin asanarea lacului Colentina se poate face la Herăstrău un lac de trei sute pogoane”.

Cu toate că aceste idealuri nu s-au realizat, Dem I. Dobrescu a rămas în conștiința bucureștenilor, așa cum l-a numit și istoricul Silviu N. Dragomir, „un primar ca nimeni altul”.

Bibliografie:

Dem I. Dobrescu, „Viitorul Bucureștilor”, Editura Ziarului „Tribuna Edilitară”; București;

Ion Vitan, „Primarii Bucureştilor: 1864-1948”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2009;

Petre Dache, „Dem. I. Dobrescu: primar al Bucureştilor”, în „Materiale de istorie şi muzeografie”,

Volumul VIII, Editura Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti, Bucureşti, 1971.

Sursă foto:

1. Viitorul Bucureștilor – „Realitatea Ilustrată”, 19 februarie 1934;

2. Dem. I. Dobrescu- https://ro.wikipedia.org/wiki/Dem_I._Dobrescu.

articol scris de Andreea Mâniceanu, muzeograf/Muzeul Municipiului Bucuresti/Casa Flipescu-Cesianu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.