Vine Președintele Trump în România?

Posibil. Dacă n-o va face înseamnă că va refuza invitația ce i-a fost adresată recent, la reședința sa din Florida, de un alt lider politic, și acesta Președinte, dar de partid parlamentar, într-o țară cu care SUA au un parteneriat strategic: este vorba de Tomac. De Eugen Tomac, Președintele PMP. Țucălar fruntaș al lui Traian Băsescu, Tomac ar fi luat parte, conform propriilor postări pe Fb., la o cină organizată de Partidul Republican cu prilejul „Lincoln Day”. Ce se petrece de „Lincoln Day” ? Se petrece că, la poalele statuii primului Președinte al republicanilor, se dă și se ia bănet („fundraising”) pentru partid.

Cine să-l invite însă peste ocean tocmai pe Tomac, un ideal împlinit al neroziei politice românești? Răspunde Tomac: „Partenerii mei politici din Statele Unite.” Acum e clar. Face Tomac donații pentru republicanii americani și națiunea română constată doar după nătînga sa autodeconspirare? Ori e doar poftit (contra cost ?) alături de alte personaje decorative pescuite de peste mări și țări pentru a îmbogăți coloritul oricum exotic al „cinei festive” de la Mar-a-Lago, amintita reședință a Președintelui american? Oricum, Tomac n-are inhibiții și, cu autoritatea unui expert notoriu, deși încă în stadiu germinativ, le vorbește „multor politicieni, oficiali, personalități ale vieții politice americane apropiate de Președintele Donald Trump” despre „România, R. Moldova și viitorul Europei unite după modelul american.” După cum se privesc între ei, s-ar zice că partenerii descoperă chestii noi. Tomac se rupe în figuri povestind despre „momentul unic” al întîlnirii sale cu Președintele Trump și cu Melania Trump. A urmat mesajul-fulger al liderului de la București : „I-am adresat liderului de la Casa Albă invitația de a vizita țara noastră !” Efectiv dărîmat emoțional după „eye to eye”-ul cu Trump Sr., Tomac își aduce aminte, tot pe Fb., la vreo zi și jumătate distanță, că, de fapt, la Mar-a-Lago s-a întreținut și cu Trump Jr. pe care, mînă largă, l-a invitat de asemenea să viziteze România.

Să ne tragem puțin sufletul după atîtea Everesturi cucerite de Tomac în pas alergător. Este mai ușor s-o iei la goană pe orizontală. Fără a avea o explicație satisfăcătoare a prezenței lui Tomac la „Lincoln Day”, îmi păstrez convingerea că acesta rămîne același turcafleț care, dacă ar revărsa din prea plinul umorului său involuntar și prin preumblările sale în România, cu siguranță ar scoate țara din depresie. Oricînd mostră de nanism politic și îndeajuns de pueril în rolul său de țuțăr al lui T. Băsescu, Tomac își molfăie submediocritatea ca pe o delicatesă. Lăsat să umble creanga prin lume, chiar dacă pentru scurt timp, Tomac o scrîntește urît de tot. Președinte de partid parlamentar într-o țară cu care SUA au raporturi speciale, îndeosebi geostrategice, Tomac nu poate fi socotit un terchea-berchea atunci cînd, deși într-o manieră total neconvențională, îl invită pe Președintele Trump într-o vizită la București. Nu se cuvine să discreditezi în întregimea ei o asemenea inițiativă pentru că asta ar însemna că, nițel zguduit de palpitația contextului, Tomac l-ar fi invitat, de fapt, pe Trump să viziteze Bucureștiul la el acasă, pe persoană fizică. Minimale uzanțe diplomatice contabilizează orice asemenea inițiativă pe care niciun partener extern al României nu poate s-o trateze așa cum, de pildă, o deslușesc eu: ca pe exaltarea unui fanfaron care, aflat în stare de subită autonomie politică, devine un păcălici pus pe pozne. Bine că Președintele Trump a avut măcar inspirația de a nu-l lăsa pe Tomac al nostru să se joace cu valijoara nucleară.

Radu Călin Cristea

raducalincristea.wordpress.com

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.