După 20 de ani – la ediţia din 1990, Camerunul a fost prima ţară africană care a ajuns în sferturile de finală -, continentul negru mai dă o sfertfinalistă: Ghana. După un meci de rar dramatism în repriza a doua şi în prelungiri, echipa condusă de anonimul antrenor sârb Milovan Rajevac (înainte de a prelua Ghana a condus pe FC Voivodina şi pe Borac Kacac) a reuşit o victorie împotriva ceva mai bine cotatei echipe a SUA, care o propulsează în sferturi, la doar a doua participare la un turneu final. În sferturile de finală, Ghana va juca împotriva Uruguay-ului.
Meciul în sine a semănat foarte mult cu cel care a deschis seria optimilor de finală, Uruguay – Coreea de Sud. Africanii au deschis foarte repede scorul, timp de 15-20 de minute şi-au bătut joc de alte două-trei situaţii de gol, după care s-au retras total în apărare. Americanii nu au refuzat invitaţia şi s-au masat în terenul advers, egalarea devenind o chestiune de timp. A venit în urma unui penalty, acordat pentru un fault în careu. Presiunea jucătorilor din SUA a continuat şi în ultimele 30 de minute ale timpului regulamentar, dar nu s-a mai întâmplat nimic.
Nici nu au început bine prelungirile şi africanii au punctat din nou, după care au continuat să ţină mingea deoarte de terenul lor, ameninţând poarta americanilor. Adică aşa cum au făcut şi uruguayenii după ce au preluat din nou conducerea. Minutele 119-121 din prelungiri (arbitrul a acordat trei minute suplimentare ultimei reprize de extra-joc) au adus o premieră la un campionat mondial. Timp de trei minute, portarul american Tim Howard a stat în careul advers, iar la un corner el a sărit la cap, duelându-se cu omologul său din poarta adversă.
Ghana a încheiat meciul la poarta americană, iar fluierul final a declanşat o fiesta, africanii bucurându-se de parcă ar fi câştigat titlul mondial. Una peste alta, calificarea ghanezilor este pe deplin meritată, în special pentru faptul că au jucat la sacrificiu această partidă.
În tribune au fost suporteri de lux. Ghana a fost susţinută din loja oficială de preşedintele ţării şi de familia prezidenţială, în timp ce pentru americani au ţinut pumnii strânşi fostul preşedinte Bill Clinton (el a mai fost şi la jocul contra Algeriei) şi liderul trupei Rolling Stones, Mick Jagger.
Casetă tehnică
Oraş: Rustenburg
Stadion: Royal Bafokeng
Temperatură: 14 grade
Formaţii:
SUA: 1. Howard – 3. Bocanegra (căpitan), 6. Cherundolo, 12. Bornstein, 15. Demerit, 4. Bradley, 8. Dempsey, 13. Clark (19. Edu – min. 31), 10. Donovan, 20. Findley (22. Feilhaber – min.46), 17. Altidore (9. Gomez – min. 90)
antrenor Bob Bradley
Ghana: 22. Kingson – 2. Sarpei (19. Addy – min.73), 4. Pantsil, 5. Mensah (căpitan), 7. Inkoom (11. Muntari – min. 113), 8. Jonathan, 6. Annan, 13. A. Ayew, 21. K. Asamoah, 3. A. Gyan, 23. Boateng (10. Appiah – min.78).
antrenor Milovan Rajevac
Arbitru: Viktor Kassai (Ungaria)
Liniori: Gabor Eros şi Tibor Vamos (Ungaria)
Oficial: Michael Hester (Noua Zeelandă)
Marcatori:
0-1 (min. 5) – Boateng înscrie după o acţiune personală cu un şut de la 15 metri.
1-1 (min. 62) – Donovan (11 metri)
1-2 (min. 93) – A. Gyan primeşte o pasă de 30 de metri, pătrunde în careu şi înscrie de la 12 metri
Cartonaşe galbene: Clark, Bocanegra, Cherundolo – Jonathan, Ayew
Şuturi la poartă: 20 – 16
Pe spaţiul porţii: 6 – 6
Cornere: 5 – 4
Fauturi: 11 – 18
Posesie: 51% – 49%
MVP: A. Ayew (Ghana)