Washington Post: Kievul a anulat ocazia încetării focului

Ucraina și Rusia urmau să trimită delegații la Doha, în Qatar, în cursul acestei luni, pentru a negocia un acord care să pună capăt loviturilor asupra infrastructurii energetice din ambele țări, relatează The Washington Post, citând oficiali și diplomați. Ar fi fost vorba despre un acord de încetare parțială a focului. Discuțiile ar fi fost indirecte, Qatarul fiind intermediar și urmând să se întâlnească separat cu delegațiile rusă și ucraineană. ”Ofensiva surpriză a Ucrainei în regiunea rusă vestică Kursk a făcut ca aceste negocieri să nu mai aibă loc, spun oficialii”, relatează The Washington Post.

”Unii dintre cei implicați în negocieri au sperat că ar putea ajunge la un acord mai larg pentru încetarea războiului, spun oficiali care au vorbit sub protecția anonimatului”, mai scrie The Washington Post, adăugând că ”voința de a se angaja în discuții a semnalat o schimbare de ambele părți, cel puțin în favoarea unei încetări parțiale a focului”.

Un diplomat care a vorbit pentru ziarul american spune că oficialii ruși și-au amânat întâlnirea cu intermediarii din Qatar, după incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk, pe care delegația Moscovei a caracterizat- drept ”escaladare”. ”Rusia nu a anulat discuțiile, au spus doar că au nevoie de timp”, a mai spus diplomatul. Președinția de la Kiev a venit cu o altă variantă și a precizat pentru The Washington Post că discuțiile de la Doha au fost amânate din cauza situației din Orientul Mijlociu și că va avea loc, pe 22 august, prin teleconferință. Oficialii din Qatar au precizat însă pentru ziarul american că nu au acceptat să discute doar cu Ucraina, considerând că nu ar fi benefic pentru viitorul negocierilor.

Nici Kremlinul, nici Casa Albă nu au dorit să comenteze informațiile obținute de The Washington Post.

Un oficial al Pentagonului a declarat, pe 14 august, că „nu am primit nicio notificare înainte” de atacul ucrainean în Kursk și că Washingtonul încearcă încă să discearnă care este obiectivul atacului ucrainean pe teritoriul rus. Însă, fie că partea americană știe sau nu care este scopul ofensivei ucrainene în Rusia, o purtătoare de cuvânt a Pentagonului declarase, cu câteva zile înainte, că Statele Unite nu vor interzice folosirea armelor americane în această operațiune.

Moscova nu crede o vorbă din ceea ce comunică public Washingtonul. Nikolai Patrușev, fost secretar al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, acum însărcinat cu strategia maritimă globală a țării, a declarat într-un interviu pentru Izvestia: ”Declarațiile americane despre neimplicarea în acțiunile Kievului în regiunea Kursk nu corespund realității… Fără participarea si sprijinul lor direct, Kievul nu s-ar fi aventurat pe teritoriul rus”.

Un articol publicat de NBC News arată: ”Un consilier de rang înalt al guvernului Ucrainei, care nu este autorizat să vorbească public, a declarat pentru NBC News că ideea unei operațiuni surpriză precum cea din Kursk a fost pe masă de mai bine de un an”.

Un articol publicat în vara anului 2023 de Newsweek, bazat pe multe interviuri cu oficiali din serviciile secrete americane și din administrația Biden, arată: ”Washingtonul și Moscova au o experiență de decenii în stabilirea acestor reguli clandestine, iar asta înseamnă că CIA joacă un rol disproporționat de mare: spionează, este negociator, oferă informații, logistică, gestionează o mulțime de relații sensibile în cadrul NATO și, poate cel mai important, este agenția care încearcă să asigure că războiul nu va scăpa de sub control”.

Care este probabilitatea ca serviciile secrete americane atât de implicate în conflictul dintre Rusia și Ucraina să nu cunoască nimic despre discuțiile de un an legate de o asemenea ofensivă? Indiferent de răspunsul la această întrebare, administrația SUA are toate motivele să nu recunoască vreo implicare, deoarece astfel se poate ajunge la recunoașterea statutului de participant direct la conflict și la o ripostă a Rusiei, eventual asupra unui alt stat NATO. Totodată, neasumarea vreunei implicări ar scăpa Washingtonul de responsabilitatea unui posibil eșec al operațiunii ucrainene în Rusia. Apoi, nerecunoașterea vreunei implicări americane în aceasta ofensivă surpriză echivalează cu un răspuns cu aceeași moneda pentru poziția Rusiei din anul 2014, la momentul atacurilor din Donbas, când Moscova nu și-a sumat sub nicio formă acțiunile așa-zisilor ”omuleți verzi” din Donețk și Lugansk. Și, în cele din urmă, neasumarea implicării în operațiunea ucraineană asigură menținerea negării plauzibile din partea SUA și păstrează imaginea Ucrainei de stat mic atacat de o mare putere.

Indiferent de nivelul implicării Statelor Unite și a altor aliați în ofensivă ucraineană în regiunea Kursk, se constată o schimbare profundă. Nu este vorba doar despre dinamica războiului, care rămâne încă unul dominat de Rusia și un război care va fi decis de capacitatea de mobilizare, de resursele umane și de situația de pe frontul principal din Ucraina. Este vorba despre regulile după care se poarta acest conflict – în 2023, oficialii din spionajul SUA declarau pentru Newsweek ca in Ucraina este un conflict ”negociat” pe baza regulilor stabilite de SUA și URSS în timpul Războiului Rece (cu linii roșii în ce privește protecția diplomaților, a liderilor politici din țările beligerante, inclusiv protecția culoarelor logistice prin care armele vestice intră în Ucraina prin statele vecine și a rutelor pe care se transportă minerale rare spre Occident, neimplicarea SUA într-o schimbare de regim la Moscova). ”Nu este nimic nou, este realism pur și multe războaie s-au desfășurat după reguli asemănătoare”, arăta oficialul american.

Acum, presa rusă speculează că mai exista o regulă nescrisa negociată de Rusia și SUA pentru războiul din Ucraina – calmul relativ de-a lungul frontierei dintre Rusia si Ucraina, cu excepția zonei de conflict din Donbas. La Moscova, calmul de la frontiera regiunii Kursk nu ar fi văzut ca o coincidență, de unde și apărarea rarefiată din această zonă.

Revenind la informațiile publicate de The Washington Post despre modul în care ofensiva ucraineană a dus la eșecul unor negocieri indirecte la Doha care ar fi pus capăt atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice (o încetare parțială a focului), raționamentul Ucrainei (și al SUA) poate să fi luat în calcul că încetarea atacurilor asupra sistemului energetic nu ar fi dus la o îmbunătățire  situației pe frontul din estul Ucrainei, acolo unde ritmul tot mai mare al ofensivei ruse ar duce la o prăbușire ucraineană, în cazul în care nu ar interveni o schimbare dramatică a ”narațiunii” și a dinamicii războiului.

”Putin a spus de multe ori că un acord de pace trebuie să ia în calcul situația de pe teren și că Rusia nu va ceda teritoriile pe care le-a luat”, a spune analistul politic rus Serghei Markov, citat de The Washington Post. ”Acum, Ucraina încearcă să spargă această formulă și să ocupe teritoriu rus pentru un schimb”, spune el.

Iar negocierile din Qatar nu au făcut decât să favorizeze această nouă escaladare. Rusia s-a arătat deschisă să oprească o serie de bombardamente ce nu afectau ofensiva rusă în estul Ucrainei, în vreme ce Kievul a speculat faptul că în timpul acestei deschideri diplomatice Rusia și-a ținut garda jos în Kursk și a recurs la o operațiune care să reînnoiască interesul Vestului pentru război. Este o situație care va face ca ajungerea la noi negocieri să fie mult mai dificilă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.