Zamfir: Sunt prea multe schelete ale băncilor prin seifurile BNR

Parlamentarii nu sunt obligaţi să realizeze studii de impact când întocmesc proiecte de lege, precizează deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir – care a promovat Legea dării în plată -, răspunzând afirmaţiilor pe care le-a făcut Mihai Bogza, în calitate de membru în Boardul Consiliului Investitorilor Străini (FIC), în interviul „Iniţiatorii Legii dării în plată aveau responsabilitatea întocmirii studiului de impact”, publicat de ziarul BURSA.

Parlamentarul a menţionat, scrie sursa citată: „Legea 24/2000, la art. 7 alin. 6, spune foarte clar că nu e obligatoriu studiul de impact în cazul iniţiativelor venite din partea parlamentarilor. Sunt obişnuit cu dezinformările preşedintelui Bancpost, domnul Mihai Bogza, care, în paranteză fie spus, vorbeşte mereu în calitatea de membru în board-ul Consiliului Investitorilor Străini, fiindu-i ruşine să mai apară ca preşedintele unei bănci «campioană» la clauze abuzive care pierde pe bandă rulantă procesele cu clienţii săi.

Indivizii de teapa lui Bogza trăiesc în altă lume. Pentru ei, oamenii sunt cifre şi nimic mai mult! Nu contează că sunt, au fost zeci de oameni care şi-au pus capăt zilelor din cauza lor, nu contează zecile de mii de oameni rămaşi fără case din cauza lor, nu li s-a mişcat un muşchi pe faţă când au văzut că zeci de oameni şi-au pus capăt zilelor din cauza lor! În timp ce ei s-au ales cu bonusuri pentru că i-au ademenit pe oameni cu produse financiare înşelătoare, românii au rămas fie sclavii băncilor pe viaţă, fie fără case şi cu vieţile distruse!

A venit vreo bancă în Parlament cu vreun studiu de impact, fie el şi doar pentru banca respectivă?

Dar BNR? A prezentat vreo cifră estimativă cu referire la potenţialul efect al legii? (n.r. Domnul Bogza a subliniat, în interviu, că fiecare bancă şi-a calculat impactul asupra propriei situaţii financiare – niciuna dintre ele nedispunând de date agregate la nivel de sistem – şi că BNR şi-a elaborat propriile scenarii de impact, din punctul de vedere al stabilităţii financiare).

Vă mai amintiţi ce spunea BNR la primele dezbateri ale legii? Că imediat ce va intra în vigoare legea, o bancă va da faliment şi va mai trage încă trei după ea. Acesta era studiul prezentat de BNR în legătură cu darea în plată. Au dezinformat grosolan în toată această perioadă şi m-am întrebat tot timpul de ce sunt atât de vehemenţi în apărarea intereselor băncilor străine. Iar răspunsul nu poate fi decât unul singur: sunt prea multe schelete ale băncilor prin seifurile BNR şi sunt interese uriaşe să nu-i vadă lumea. Dar, mai devreme sau mai târziu, mizeriile astea vor ieşi la suprafaţă pentru că specialiştii din domeniul bancar încep să vorbească tot mai mult de putregaiul de acolo…

După opinia domnului Bogza, nu avem bancheri incompetenţi, lacomi sau corupţi, avem numai clienţi iresponsabili! Şi că tot vorbeam de schelete prin fişete, vă daţi seama ce-i în fişetul domnului Bogza, mai ales când era viceguvernator al BNR şi când supraveghea domnia sa cum falimenta Banca Internaţională a Religiilor? Are domnia sa autoritatea morală să-l acuze pe domnul Ciorbea – un om onest, responsabil, care e lovit acum tocmai pentru că nu le-a slujit interesele? (n.r. Despre Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, domnul Mihai Bogza a spus că este primul care ar fi trebuit să reacţioneze la Legea dării în plată, adăugând că «avea el însuşi şase credite aparent garantate cu ipotecă, conform propriei declaraţii de avere».)”.

Daniel Cătălin Zamfir consideră că băncile „vor avea mari surprize”, adăugând că „oamenii au înţeles că legea e de partea lor, iar procesele din instanţă sunt în defavoarea băncilor”.
Deputatul liberal ţine să precizeze „că vine o vară fierbinte”, anunţând că, astăzi, împreună cu parlamentari PSD, va depune amendament la legea conversiei, iniţiată de Ana Birchall.
Domnul Zamfir intenţionează să propună conversia în lei a creditelor contractate în franci elveţieni, la cursul istoric.

Proiectul se află deja la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor şi vizează conversia creditelor contractate în valută, la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.