Fost preşedinte CNAS, la judecată

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au finalizat cercetarea în dosarul decontărilor de servicii medicale fictive şi au dispus trimiterea în judecată a 59 de persoane, între care fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Marian Burcea şi alţi membri ai conducerii CNAS şi a Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

De asemenea, au fost trimite în judecată 31 de firme şi asociaţii.  Printre cele 56 de persoane trimise în judecată se află Gheorghe Iuliana (arestată preventiv), administrator al unor aziluri de bătrâni, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, influenţare a declaraţiilor şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Treizeci de inculpaţi au fost trimişi în judecată fiind plasaţi sub control judiciar. Printre aceştia se numără fostul preşedinte al CNAS, Marian Burcea, Bara Lucian-Vasile, preşedintele CASMB până la 13 iulie 2017, şi Geambaşu Ion-Răzvan, la data faptelor director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti. Cei trei sunt acuzaţi de constituireea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, potrivit informațiilor din comunicatul Direcției Naționale Anticorupție. 

Restul persoanelor sunt cercetate în libertate. Alături de cele 59 de persoane fizice, au fost trimise în judecată 31 de societăţi comerciale de îngrijiri medicale, majoritatea cu sediul în Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că un grup de firme care ofereau îngrijiri medicale la domiciliu ”aflate în conivenţă infracţională cu funcţionari ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S) şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti (C.A.S.M.B.) au transformat îngrijirile medicale la domiciliu într-o afacere profitabilă cu desconsiderarea totală a legii şi a drepturilor pacienţilor”.

”Modalitatea de operare a fost următoarea: obţinerea de C.N.P.-uri şi de acte medicale de la persoane asigurate la C.A.S.M.B., folosirea acestora pentru întocmirea în fals a dosarelor de solicitare de îngrijiri medicale la domiciliu, depunerea dosarelor la C.A.S.M.B. de către persoane neîmputernicite, folosirea frauduloasă a cardurilor de sănătate cu prilejul semnării electronice a serviciilor medicale pentru decontarea unor servicii medicale neprestate sau prestate în condiţii nelegale, transmiterea online a unor date false în sistemul informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate (S.I.U.I.)”, au precizat procurorii.

Ce s-a întâmplat cu sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. 

Sumele de bani decontate nelegal de la C.A.S.M.B. au fost delapidate de administratorii furnizorilor de îngrijiri medicale la domiciliu, fiind cheltuite în interes personal şi pentru plata membrilor grupului infracţional.

”Protecţia grupării era asigurată de persoane din conducerea celor două instituţii care, deşi erau la curent cu activităţile nelegale, refuzau să facă verificări şi ca urmare să dispună sancţiuni. Un aspect particular al prezentei grupări infracţionale l-a constituit sentimentul de temere generat în rândul funcţionarilor publici şi al furnizorilor de servicii medicale din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, stare indusă de conducerea C.A.S.M.B. şi C.N.A.S., care a profitat de faptul că ei fac legile şi tot ei le şi aplică, că pot elimina de pe piaţă orice furnizor care nu respectă regula de a nu vorbi despre fraudele din sănătate, că pot concedia orice funcţionar public care nu se supune orbeşte scopurilor grupării”, mai spun procurorii.

În acelaşi context, în anul 2014, a fost constituit în cadrul C.A.S.M.B un grup infracţional organizat format iniţial din inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana, la care au aderat ulterior si persoane din conducerea C.A.S.M.B, preşedintele-director general Bara Lucian-Vasile, Munteanu Ovidiu, Geambaşu Ion-Răzvan, Mihăescu Ion-Ovidiu, iar începând din 2016, şi reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală.

Care sunt acuzațiile aduse

În perioada august 2014 – august 2017, furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu au constituit pe verticală şi în relaţii de subordonare cu gruparea funcţionarilor din C.A.S.M.B., celule infracţionale sau subgrupări infracţionale, cu colaborare între ele, pe orizontală, în scopul deservirii scopului infracţional comun, astfel încât atât nucleul grupului infracţional, cât şi subgrupările subordonate au acţionat în scopul fraudării FNUASS, pe mai multe planuri.

Potrivit rechizitoriului, în perioada august 2014-august 2017, inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena şi Sardare Jeana, acţionând în cadrul grupului infracţional, i-au ajutat pe reprezentanţii celor 31 de firme de îngrijiri medicale la domiciliu să inducă în eroare C.A.S.M.B., prin prezentarea ca adevărate a unor situaţii nereale referitoare la respectarea clauzelor contractuale (raportări false în ceea ce priveşte conţinutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora şi persoana care a efectuat serviciul medical, împrejurările în care au fost prestate serviciile medicale, îndeplinirea condiţiilor ce au stat la baza emiterii deciziei de evaluare).