În cazul organizării unor alegeri parlamentare în Ucraina, partidul condus de președintele Volodimir Zelenski ar pierde în fața unui partid format de fostul comandant al Armatei, generalul Valerii Zalujnîi, acum ambasador la Londra. Sondajul a fost realizat de Socis, în perioada 10-16 octombrie, și astfel nu reflectă posibila scădere în popularitate a lui Zelenski și a partidului sau, ca urmare a scandalului de corupție de la Energoatom, scandal în care a apărut recent și numele lui Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale.
Zelenski ar pierde alegerile
Sondajul arată că un potențial ”Bloc Zalujnîi” ar obține 27,8% din voturi, în vreme ce ”Blocul Zelenski” ar lua 21,3% din voturi. Partidul lui Petro Poroșenko, fostul președinte învins de Zelenski în 2019, ar obține 8,8%. Este relevant că, dacă șeful informațiilor militare, Kirilo Budanov, ar crea un partid, acesta ar fi susținut de 7,4% din electorat. Iar 6,5% ar vota pentru un un bloc politic al lui de Andrei Bilețki, primul comandant al Batalionului Azov și actual lider al partidului de extremă-dreapta Corpul Național.
Zelenski a fost deseori comparat cu Winston Churchill și a ales să-l citeze pe fostul premier britanic în discursuri. Dacă paralela ar fi să meargă până la capăt, atunci Zelenski ar trebui să se retragă spre finalul negocierilor cu Rusia, așa cum Churchill a început Conferința de la Potsdam din 1945, pentru ca documentul final să fie semnat Clement Attlee, laburistul care a câștigat alegerile.
În acest moment, ajutorul cel mai mare pentru încercarea de a rămâne la putere și de a păstra teritoriul actual al țării este tocmai Vladimir Putin – prin refuzul său de a-și pune semnătura pe un plan de pace conceput de trimișii speciali ruși și americani, însă semnificativ amendat în negocierile ulterioare dintre SUA, Ucraina și aliații europeni.
Putin: unele propuneri ucrainene sunt ridicole
„Nu există niciun plan de pace, scrie El País. Vladimir Putin a „spulberat astfel speranțele lui Donald Trump” de a pune capăt rapid războiului din Ucraina, declarând joi, 27 noiembrie, că proiectul de acord negociat la Geneva și care ajunsese pe biroul său este „doar o listă de puncte care urmau să fie discutate”. Președintele rus a recunoscut însă că acest document „poate pune bazele unor acorduri viitoare”, dar a avertizat că unele dintre propunerile ucrainene „par ridicole” și că drumul de urmat va fi lung, „fiecare cuvânt [trebuind] dezbătut serios”.
Într-o declarație adresată presei în timpul unei vizite la Bișkek, în Kârgâzstan, președintele rus spus că își va încheia ofensiva doar dacă forțele ucrainene „se retrag din teritoriile pe care le ocupă” – fără a specifica care dintre ele, notează The Guardian. „Altfel, ne vom atinge obiectivele militare”, a amenințat el. Comentând „scurgerea unei conversații telefonice”, el a numit „absurde” acuzațiile conform cărora trimisul special american Steve Witkoff ar fi dat dovadă de părtinire față de Moscova și a confirmat sosirea celui din urmă în Rusia, la începutul săptămânii viitoare.
Timpul nu este de partea lui Zelenski
Acesta este semnalul că negocierile nu se află în faza lor finală, ci ca abia încep. Faptul că Ucraina și Statele Unite, împreună cu aliații europeni, au căzut de acord asupra unei variante modificate a planului inițial de pace este irelevant, câtă vreme semnătura de pe documentul final trebuie să fie cea a Rusiei, nu a Statelor Unite. Or, Vladimir Putin nu a semnalat nici măcar că este de acord cu planul inițial in 28 de puncte, pentru a nu mai vorbi de versiunea amendată cu solicitările mai radicale al Kievului și Europei.
În acest moment, Rusia are tot interesul de a prelungi negocierile. Deși într-un ritm lent, ca și până acum, trupele ruse avansează în Donbas și în sudul Ucrainei. În plus, președintele Zelenski este slăbit la nivel politic de scandalurile de corupție. Loviturile ruse asupra infrastructurii energetice vor aduce o iarnă grea pentru întreaga populație. Iar sprijinul financiar european nu se întrevede la nivelul necesar de circa 60 de miliarde de euro pentru anul care urmează, premierul Belgiei reiterându-și recent opoziția fața de confiscarea banilor Rusiei de la casele de compensație belgiene.
Bătălia mesajelor
Peste toate acestea se adaugă o bătălie a narațiunilor despre realitatea din Ucraina. Asigurările think-tankurilor occidentale, precum Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington, care susțin că Ucraina poate face față Rusiei, cu sprijn vestic, sunt contrate acum de relatările unor foști membri ai regimului Zelenski, preluați de presa occidentală. „Țara mea sângerează. Mulți dintre cei care se opun din reflex fiecărei propuneri de pace cred că apără Ucraina. Cu tot respectul, aceasta este cea mai clară dovadă că nu au nicio idee despre ce se întâmplă de fapt pe linia frontului și în interiorul țării chiar acum”, este citată Iulia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a președintelui Zelenski, până în 2021. „Fiecare acord ulterior pentru Ucraina va fi doar mai rău… pierdem oameni, teritorii și economia”.
Ea acuză că Europa, ai cărei lideri se opun unei păci în termenii negociați de Rusia și SUA, este cea care alimentat Rusia cu peste 300 de miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse, prin importuri de energie și bunuri din Rusia. În acest timp, Europa a oferit Ucrainei sub 200 de miliarde de dolari pentru a-și susține efortul de război, spune Mendel.
Niall Ferguson: Ucraina nu a fost niciodată capabilă să învingă Rusia
La apariția detaliilor despre planul in 28 de puncte pentru Ucraina, în urmă cu o săptămână, istoricul britanic Niall Ferguson, un susținător al Ucrainei a scris: „«Cel mai bine» este dușmanul «binelui». Contrar speculațiilor recente din presă, proiectul de plan în 28 de puncte pentru pacea în Ucraina este, de fapt, o bază rezonabilă pentru negocieri. Jurnaliștii se pot plânge de el așa cum s-au plâns de planul în 20 de puncte pentru Gaza. Dar războaiele nu se încheie prin editoriale.
Războaiele se încheie fie prin victorie, fie prin compromis. Acest plan afirmă suveranitatea Ucrainei. Acesta oferă Ucrainei o garanție de securitate susținută de SUA. Acesta prevede reconstrucția Ucrainei. Desigur, termenii teritoriali și amnistia pentru crimele de război sunt greu de acceptat.
Dar dacă vrei să recuperezi teritorii și să-l judeci pe Putin, trebuie să câștigi războiul. Și, realist vorbind, Ucraina nu a fost niciodată în măsură să învingă Rusia. Criticii ar trebui, de asemenea, să recunoască faptul că președintele Trump și-a asumat unele riscuri aici”.
Zelenski nu poate reveni la situația ante-2014
Urmează ”dezbaterea fiecărui cuvânt” din planul pentru pace trimis Moscovei, după cum a declarat președintele Putin. Chiar și neluând în calcul solicitările maximale ale Rusiei, Ucraina va fi împărțită de-a lungul actualei linii a frontului, cu pierderea a circa 20% din teritoriu – zona industrială tradițională și cele mai multe resurse naturale. Ucraina va deveni neutră, cu garanții de securitate oferite de SUA și Europa, însă cu perspectivele aderării la NATO anulate sau mutate într-un viitor incert. Prezența militară NATO în Ucraina este exclusă, pentru că ar contraveni uneia dintre cauzele principale ale războiului, în viziunea Rusiei. Cedarea zonelor necucerite de Rusia în Donbas va fi unul dintre cele mai aprinse teme de negociere, pentru că o asemenea capitulare ar risca să facă Ucraina de neguvernat – sunt bastioane apărate cu prețul a zeci de mii de vieți, iar mobilizarea mișcărilor veteranilor și a celor extremiste nu poate fi exclusă.
Iar dacă dezordinea internă va amenința un acord de pace ce poate fi atins, există varianta înlocuirii regimului Zelenski, cu Rusia acceptând o încetare a focului pentru ridicarea legii marțiale în Ucraina și organizarea scrutinului. De altfel, președintele Putin insistă că Zelenski nu poate semna un tratat de pace, neavând legitimitate, cu mandatul expirat din 2024 și continuat pe fondul legii marțiale.
Zalujnîi, rezerva de la Londra a lui Zelenski
Generalul Zalujnii pare să stea în blocstart la Londra. Nu s-a exprimat în legătură cu actualul plan de pace, însă a făcut o serie de afirmații cu puțin înaintea apariției sale în presa. ”Ucraina nu respinge pacea, ci capitulare deghizată în pace”, a scris Zalujnîi, pentru New York Post, la începutul lunii noiembrie. Condițiile lui pentru încheierea războiului sunt radicale: revenirea la frontierele din 1991, judecarea Rusiei pentru crime de război, garanții de securitate care să facă imposibilă o nouă agresiune rusă. ”Solicitările de a semna repede pacea sunt periculoase și premature. Pacea adevărată nu se poate obține semnând hârtii când Rusia ne bombardează civilii. O pace adevărată presupune timp, forță și să înțelegem foarte bine cu cine avem de-a face”.
La Londra, generalul Zalujnii face mai mult decât să pozeze pentru Vogue. Marea Britanie este cunoscută pentru poziția mai fermă față de Rusia, spre deosebire de administrația Trump. Însă declarațiile radicale ale generalului Zalujnîi pot fi un mijloc de câștiga sprijinul ucrainenilor de acasă, nu de a bloca negocierile cu Rusia. The Telegraph scrie că potențialele alegeri din Ucraina vor fi influențate mult de militarii ucraineni – sute de mii de oameni căliți în luptă care vor dori nu doar să aibă un statut aparte, dar se vor opune unor concesii teritoriale majore din partea Ucrainei. Generalul Zalujnîi poate deveni supapa de siguranță pentru Ucraina post-conflict.
Zelenski este prea patriot si demn ca sa semneze vreodata cedarea de teritoriu ucraineana catre invadator.
Din pacate este tradat de mar lanul de la Casa Alba care a ajuns sa fie dirijat de la Moskova.