Președintele Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul american Joe Biden, în luna septembrie, pentru a prezenta un plan pentru victorie împotriva Rusiei. Cum cel mai important este ce se va întâmpla după alegerile din SUA, Zelenski a declarat că le va prezenta planul Kievului și candidaților prezidențiali Donald Trump și Kamala Harris. ”Planul este pregătit. Cred că este corect să-l prezint în primul rând președintelui SUA”, a spus Zelenski. ”Succesul acestui plan va depinde de ce vom obține din ceea ce este specificat în el sau de libertatea de a folosi ceea ce este inclus în el”.
”Regiunea Kursk face parte din planul nostru – planul victoriei Ucrainei. Poate că pentru unii sună prea ambițios, însă pentru noi este un plan important”, a spus Zelenski.
După începerea ofensivei ucrainene în regiunea Kursk, la începutul acestei luni, s-a speculat că scopul Kievului este de a obține pârghii de presiune în viitoarele negocieri cu Moscova. Un scop la care s-au referit oficiali ucraineni este provocarea retragerii unor forțe ruse din Donbas pentru a apăra teritoriul recunoscut internațional al Rusiei, însă Rusia continuă să câștige teren în regiunea Donețk, iar președintele Putin a declarat că, în condițiile ofensivei ucrainene în Kursk, nu poate fi vorba despre negocieri cu Ucraina.
Zelenski susține că operațiunea din Kursk a dovedit că ”liniile roșii” ale lui Putin nu există, inclusiv linia roșie a folosirii armelor nucleare atunci când Rusia este atacată. Zelenski a folosit acest mesaj pentru a încerca să obțină și mai mult sprijin din partea NATO. Zelenski a cerut rachete cu rază și mai lungă de acțiune, pentru a lovi în profunzimea teritoriului rus. Acum, el vrea eliminarea oricăror limite în ce privește sistemele de armament pe care le primește din Vest. ”Ei (Vestul) nu vor să audă despre asta, însă noi continuăm să le aducem în discuție. Olimpiada s-a terminat, însă acest ping-pong continuă”, a spus Zelenski, cu referie la ”liniile roșii” ale Occidentului privind folosirea rachetelor ATACMS și Stormshadow în ofensiva din Kursk.
Sunt analize care par să susțină unele dintre punctele de vedere ale președintelui Zelenski, iar ele vin chiar din partea unor autori care nu sunt neapărat pentru continuarea războiului. Profesorul Mark Episcopos, de la Marymount University, arată că strategia de descurajare prin care Rusia încearcă să-și întărească ”liniile roșii” este eficientă în cazul unei implicări directe a Vestului în rzboiul din Ucraina, nu și în cazul implicării indirecte. În cea din urmă situație, Moscova a încercat să-i înarmeze pe inamicii Vestului, însă abilitatea Rusiei de a-și menține relațiile cu lumea non-occidentală este atât un avantaj, cât și o vulnerabilitate. Spre exemplu, acțiunile ruse de înarmare a rebelilor șiiți Houthi din Yemen riscă să-i afecteze relația cu Arabia Saudită, atât de importantă în cadrul OEPC+; posibila livrare de arme avansate pentru Corea de Nor riscă să fie fatală pentru relația Rusiei cu Coreea de Sud, relație care nu s-a prăbușit total după invadarea Ucrainei; sprijinul pentru Iran poate distruge total relația Rusiei cu Israelul, una bună în primele faze ale războiului din Ucraina. ”Pe scurt, Rusia rămâne în pană de inamici ai Vestului pe care să-i înarmeze fără un impact negativ asupra intereselor sale”, scrie Mark Episcopos.
Revenind la ”planul victoriei” pe care președintele Zelenski îl leaga de operațiunea din regiunea Kursk, Stephen M. Walt, profesor la Harvard University, se întreabă dacă aceasta este un punct critic de inflexiune al războiului, dacă este o strategie de distragere a atenției sau o greșeală strategică a Ucrainei.
Se prea poate ca această ofensivă să fi ridicat moralul trupelor ucrainene și al populației, scrie Walt. Ofensiva a readus războiul din Ucraina pe prima pagină a ziarelor si este un argument folosit de regimul de la Kiev pentru a solicita un sprijin mai mare din partea Vestului. A demonstrat că serviciile secrete ruse pot fi prinse pe picior greșit și că președintele Putin devine slab în situații de criză. „Dar, din păcate, aceste episoade ne spun foarte puțin despre abilitatea Ucrainei de a câștiga teren în fața unei armate bine pregătite, așa cum a fost armata rusă în timpul contraofensivei ucrainene din vara trecută. În plus ofensiva din Kursk produce un număr de victime mai mare de partea ucraineana, o situație nesustenabilă. Ar fi o uriașă greșeală să susținem că succesele din Kursk înseamnă că mai multe ajutoare din partea Vestului ar putea duce la recucerirea Donbasului și Crimeii”, scrie Stephen M. Walt.
”Ucraina a ocupat 100 de km pătrați, adică 0,0064% din teritoriul Rusiei, și a provocat refugierea a 200.000 de cetățeni ruși, adica 0,138% din populația Rusiei. În schimb, Rusia a ocupat până acum 20% din teritoriul Ucrainei și a provocat refugierea a 35% din populație. Chiar dacă Kievul va păstra teritoriul ocupat, aceasta nu poate fi o monedă de schimb. Soarta Ucrainei va fi hotărâtă de ce se întâmplă în Ucraina, nu in Kursk. Factorii cheie vor fi voința și capacitate beligeranților de a se sacrifica pe front, nivelul sprijinului pentru Ucraina și dacă se va ajunge la un acord care să lase intacte și în siguranța părțile neocupate din Ucraina. Spre asta ar trebui să se orienteze SUA și Europa. Din păcate, SUA par să fi uitat cum să-și facă aliații să accepte o încetare a focului, mai ales în condițiile în care acești aliați depind de susținerea americană și când încetarea focului este în interesul SUA”.
”Unii comentatori – inclusiv președintele Volodimir Zelenski – au sugerat că incursiunea Kievului arată că liniile roșii și celelalte restricții impuse operațiunilor ucrainene ar trebui anulate și că Vestul ar trebui să permită Ucrainei să lupte cu Rusia în orice fel. Dacă trupele ucrainene pot invada Rusia fără a duce la o escaladare din partea Moscovei, spun ei, asta dovedește că Putin este un tigru de hârtie și că amenințările sale anterioare (inclusiv referirile fără perdea la armele nucleare) sunt o cacealma.
Aceste argumente sunt folosite pentru a asigura Ucrainei arme mai bune și pentru a anula restricțiile pentru folosirea lor. Nu-i acuz pe liderii ucraineni că fac asta. Însă ideea că nu există riscul escaladării, indiferent ce ar face Ucraina împotriva Rusiei, trebuie respinsă cât se poate de ferm. Statele escaladează atunci când pierd un război; decizia Ucrainei de a invada teritoriul rus poate fi considerată o încercare riscantă de a schimba cursul războiului. Spre deosebire de Zelenski, Putin nu are motive să escaladeze, pentru că forțele sale câștigă în Donbas. Pericolul unei escaladări din partea Moscovei ar apărea dacă Rusia s-ar apropia de o înfrângere catastrofală, însă acum nu se întâmplă așa ceva.
Iar problema nu este doar escaladarea. Ar trebui să ne întrebăm cât de moral este să ajutăm într-un război ale cărui obiective sunt probabil de neatins, în vreme ce nu facem eforturi diplomatice de a pune capăt războiului. Cel mai probabil rezultat al actualei politici americane este că vor muri și mai mulți oameni, fără vreun scop politic evident. Susținerea unei soluții diplomatice ar fi si morală și în interesul SUA. Vestul și ucrainenii au respins până acum ocazii de a pune capăt războiului prin negociere, iar succesele miliare recente ale Ucrainei ar trebui văzute ca o ocazie de a începe negocieri pentru încetarea focului, nu ca o scuză pentru a prelungi un război în care Ucraina poate supraviețui, însă pe care, cel mai probabil, nu-l va putea câștiga”, scrie Stephen M. Walt.
Daca Trump murea asasinat, in America se declansa al doilea razboi civil! De data asta mult mai devastator.