Zidul dronelor sau noua Cortină de fier din Europa ?

Rusia a fost în centrul atenției summitului Comunității Politice Europene din Danemarca, unde discuțiile s-au concentrat pe modul de pregătire a Europei pentru a respinge agresiunea rusă, dat fiind că liderii politici și serviciile de informații din statele europene cred că Rusia ar putea lansa un atac asupra Europei în următorii de la trei până la cinci ani.

 

Cum arată în prezent amenințarea rusă la adresa securității statelor europene? Luna trecută, când mai multe drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, avioane NATO au fost trimise să intercepteze și să le doboare! A fost prima întâlnire directă între NATO și Rusia, de la lansarea invaziei militare în Ucraina, ridicând întrebări cu privire la cât de pregătită este alianța împotriva Rusiei.

În același registru, Germania investighează acuzații conform cărora drone neidentificate ar fi putut spiona o centrală electrică, un spital și un șantier naval de pe teritoriul său, iar drone neidentificate au forțat închiderea temporară a aeroporturilor din Danemarca, înainte de summitul Comunității Politice Europene din 2 octombrie!

Altfel, deși liderii europeni s-au străduit, la Copenhaga, să ajungă la o decizie comună cu privire la ce înseamnă apărarea europeană, într-un viitor război al dronelor, diviziunile au persistat cu privire la „zidul dronelor” propus de Comisia Europeană (von der Leyen – „un sistem anti-drone capabil să detecteze, să intercepteze și, bineînțeles, dacă este necesar, să neutralizeze rapid”), în scopul de a aloca fonduri UE pentru proiecte de apărare în acest scop!

Astfel, Franța și Germania au contestat fezabilitatea acestuia, iar Spania, Grecia și Italia au dorit să afle ce câștigă flancul sudic al Europei (dat fiind că acestea nu percep amenințarea rusească la fel de acut ca statele de pe flancul estic).

O altă discuție este despre modul în care statele europene se pot coordona mai mult în cadrul NATO și al UE, dat fiind că și NATO a lansat, în urma doborârii dronelor din Polonia de luna trecută, o inițiativă numită Eastern Sentry pentru a monitoriza și proteja frontierele estice ale Europei. În paralel, Comisia Europeană lansează o așa-numită Eastern Flank Watch și acest zid al dronelor, iar întrebările liderilor europeni sunt cu privire la modul în care aceste planuri vor funcționa împreună.

Cum reacționează Rusia la ideea unui zid al dronelor european împotriva amenințării rusești pe acest palier ?

Putin declară ironic că promite că nu mai trimite drone la Copenhaga și că cetățenii europeni din Lisabona pot să doarmă liniștiți pentru că dronele rusești nu ajung  până acolo!

În ceea ce o privește, întrebată dacă acum există un nou Război Rece, cu un „zid de drone” asemănător „Cortinei de Fier” care urmează să fie ridicat în Europa, Zaharova spune că UE și NATO pregătesc „provocări” împotriva Moscovei și că: „Nu sunt de acord cu comparația cu Războiul Rece. Ne aflăm deja într-o altă formă de conflict. De mult timp nu mai este frig aici, acum este deja foc”.

 

O să vă întrebați unde este România în toată această discuție ?

Păi, așa cum menționam într-o analiză anterioară, când o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, în seara zilei de 13 septembrie, Ministrul Apărării dădea de înțeles că România fie nu a vrut, fie nu a putut s-o doboare: „Avioanele s-au ridicat şi au văzut-o. Au fost foarte aproape să o dea jos, drona zburând foarte jos, dar la un moment dat a plecat spre Ucraina”!

Același ministru care tăcea mâlc, în timpul ultimei sale vizite efectuate la Kiev, când ministrul Apărării din Ucraina sugera că Ucraina şi România ar putea colabora în domeniul fabricării de drone, prin utilizarea mecanismului european SAFE, respectiv pentru „lansarea producţiei ucrainene în România”.

Și pentru că românii își arată întelepciunea prin proverbe, lui Ionuț Moșteanu i se potrivește următorul: “Mai bine mai târziu decât niciodată”!

Mai precis, după ce la summitul Comunității Politice Europene, von der Leyen aducea în discuție zidul dronelor, iar Nicușor Dan vorbea despre colaborarea cu Ucraina pentru dezvoltarea de drone, Ionuț Moșteanu declară că România este în discuții pentru crearea unui joint-venture cu Ucraina pentru producția de drone de interceptare. De data asta, recunoaște că a avut discuții pe acest subiect cu omologul său ucrainean, când a fost vara aceasta la Kiev: „Urmează să semnăm o scrisoare de intenție și apoi niște pași ulteriori până vom ajunge să facem un joint-venture între una din companiile românești și una din companiile ucrainene. Obiectivul este să finanțăm pe SAFE un proiect de producție de drone”.

 

Articol scris de Cristian Barna