Ziua Brâncuşi, marcată de controverse

Pe 19 februarie, se împlinesc 144 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Anul acesta, Ziua Brâncuşi a fost marcată de controverse, după ce cântăreaţa Irina Rimes a fost numită ambasador onorific al sărbătorii.

Ministerul Culturii organizează proiecţii holografice şi tururi ghidate, la care vor participa diverse oficialităţi, inclusiv premierul desemnat Ludovic Orban.

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, din judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, în Franţa, figură centrală în mişcarea artistică modernă, este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

În noiembrie 2015, era promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, stabilită pe 19 februarie.

Legea a fost iniţiată ca o „reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român. Legea prevede că, pe 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Cântăreaţa Irina Rimes a fost numită ambasador onorific al Zilei Brâncuşi 2020 de Ministerul Culturii. Ministrul Culturii a spus, la momentul anunţului: „Simpla prezenţă a ei înseamnă enorm pentru că ne adresăm unui public la care nu ar fi ajuns altfel
acest eveniment”.

De cealaltă parte, Irina Rimes a recunoscut sincer: „Nu ştiu dacă sunt cea mai potrivită persoană”.

Decizia a stârnit controverse, dar ministrul Culturii a declarat ulterior că instituţia şi-a atins astfel scopul de a promova evenimentul, Ziua Brâncuşi.

Miercuri, Ministerul Culturii organizează mai multe evenimente pentru a marca Ziua Naţională Constantin Brâncuşi. Astfel, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, între orele 14.00 şi 16.00 vor avea loc tururi ghidate în sala Brâncuşi. La 17:30, în sala Sufrageria Regală va avea loc o ceremonie de decorare a unor personalităţi culturale, la care vor participa ministrul propus al Culturii, Bogdan Gheorghiu, şi Sergiu Nistor, consilier prezidential, şeful departamentului Cultură, Culte, Centenar. De la ora 18.30 va avea loc Turul Ghidat pentru oficialităţi, iar, la ora 19.00 vor fi susţinute alocuţiuni de către premierul Ludovic Orban, Michele Ramis, ambasadorul Franţei în România, şi Bogdan Gheorghiu.
De la ora 19.00 va avea loc un spectacol de proiecţii holografice şi mapping, în curtea Palatului Regal.

La Târgu-Jiu, de la ora 10.30, va avea loc deschiderea Muzeului Naţional Constantin Brâncuşi. De asemenea, va fi vernisată o expoziţie cu zece fotografii donate de Centrul Pompidou din Paris Muzeului Naţional de Artă al României şi cu alte 33 de imagini document de la ridicarea „Coloanei fără sfârşit”.

Cine a fost Constantin Brâncuşi
Sculptorul s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj, şi a absolvit, în 1902, Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
În 1907 este prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări „Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi „Coloana fără sfârşit” şi „Masa Tăcerii”. „Rugăciunea” şi „Domnişoara Pogany” se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.
Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 – a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse -, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost inclus, în 1991, pe lista tentativă a UNESCO. În ianuarie 2018, Ministerul Culturii redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO. Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii proiectului (1935 – 1936) o recunoaştere mondială.

În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.

În 2018, sculptura sa „La jeune fille sophistiquée” a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.